Când guvernul/România are nevoie de 250 mld. lei, adică 50 mld. euro în 2025 doar pentru a trece anul, Coaliţia vine în faţa publicului cu restructurarea a două ministere şi 2/3 secretari de stat. În acest mod, nu va mai trece mult timp şi vom fi aruncaţi în categoria „junk”
Marţi seara, liderii partidelor PSD, PNL, UDMR plus minorităţile au prezentat principiile viitorului program de guvernare, asta dacă vor ajunge la guvernare.
Până acum, USR nu pare că intră în componenţa viitoarei coaliţii de guvernare.
După două săptămâni de întâlniri, în care atenţia către această coaliţie pro UE, pro NATO, pro euroatlantică, a fost la cel mai ridicat nivel după rezultatul stupefiant al primului tur al alegerilor prezidenţiale, maximul care a putut să fie produs a fost un copy şi paste din programele de guvernare anterioare, pe care nimeni nu le-a aplicat. Cum cineva poate să creadă că cei care au fost la putere – PSD – PNL, pot să facă acum ceea ce nu au făcut în decenii?
Acest nou program de guvernare, care ar trebui să salveze România de valul suveranismului, naţionalismului, populismului, extremismului, care se apropie din ce în ce mai mult de Palatul Victoria şi Palatul Cotroceni, nu are nimic concret, nu are cifre, nu are termene de implementare, nu are responsabili, pur şi simplu nu are nimic.
„Desfiinţarea instituţiilor regionale începând cu 1 martie prezintă un pas ferm pentru administraţie mai eficientă şi mai aproape de cetăţean. Această măsură are scopul de a reduce birocraţia excesivă, de a elimina structurile paralele şi de a creşte transparenţa în gestionarea resurselor publice” – atât au putut să producă liderii partidelor, consultanţii lor în două săptămâni. Această frază nu spune nimic despre de la cât la cât se reduce birocraţia excesivă, care sunt structurile paralele care trebuie eliminate, ce reducere de cheltuieli se prognozează.
„Comasarea autorităţilor de reglementare din acelaşi domeniu de activitate în baza unei analize, în termen de şase luni”. PSD, PNL, UDMR sunt la guvernare de ani de zile şi până acum nu au fost în stare să facă această analiză, nu sunt în stare să spună ce reduceri de cheltuieli se fac şi de unde.
„Anularea sau simplificarea unor reglementări nefuncţionale sau suprabirocratice” – care sunt acestea, câţi bugetari implică, ce reduceri de cheltuieli se fac?
Digitalizarea şi interconectarea bazelor de date de la nivelul administraţiilor publice centrale şi locale – ce înseamnă asta, ce reduceri de cheltuieli se fac? (Când bagi IT, cheltuielile cresc), câte zile de muncă se salvează din această digitalizare?
Putem continua la nesfârşit cu aceste idei produse de această coaliţie, de aceiaşi oameni, care până acum au demonstrat că nu au fost în stare să facă nimic din programele de guvernare anterioare, în afară de a se împrumuta, de a majora pensiile şi salariile, de a creşte cheltuielile de bunuri şi servicii până la un nivel fără precedent, care ne-a adus în situaţia în care suntem astăzi.
Când guvernul are nevoie anul viitor să se împrumute cu peste 250 mld. lei, adică să găsească 50 mld. euro pentru a finanţa deficitul bugetar din 2025 – 125 mld. lei, pentru a rostogoli datoriile care ajung la scadenţă şi care nu pot fi plătite pentru că nu sunt bani pentru acest lucru, pentru a plăti dobânzile în creştere, nu în scădere (125 mld. lei), când toate pieţele financiare, când toţi investitorii, când toate băncile internaţionale, când toţi analiştii, când toţi creditorii internaţionali se uită la România cu îngrijorare şi cu multe semne de întrebare, această coaliţie vine cu un plan de restructurare care prevede la primul punct reducerea numărului de ministere la maxim 16, de la 18 acum, şi numărul agenţiilor cu cel puţin 25%; reducerea numărului de secretari de stat cu cel puţin 50% şi un maxim de doi secretari de stat per minister şi maxim trei secretari de stat la ministerele mai mari!
Când guvernul trebuie să găsească 250 mld. lei anul viitor, coaliţia propune aceste reduceri care nu fac mai mult de 5 mil. de euro pe an, adică 0,001%. Când agenţiile de rating aşteaptă date concrete de la noul guvern pentru reducerea deficitului bugetar de la 120 mld. la 80 mld. lei, prin reducerea cheltuielilor de la 780 mld. lei la 700 mld. cel puţin, ca să nu ne arunce în categoria „junk”, adică România să nu mai fie recomandată investitorilor, noi venim în faţa tuturor cu fraze de genul „audit de eficienţă pentru fiecare autoritate centrală, instituţii regionale şi companii de stat în primele şase luni ale anului viitor”.
România, în ultimii 10 ani, a fost finanţată de pieţele financiare internaţionale, cât şi interne, pentru că a avut o creştere economică mare, pentru că nu s-a confruntat cu un val de populism evident, pentru că România era în sondaje ţara care se vota cel mai mult Uniunea Europeană şi NATO. Această creştere economică, susţinută prin creşterea cheltuielilor bugetare, de salarii şi pensii, a acoperit problemele structurale publice, adică ale statului. Dar totul se sparge acum într-un mod extrem de rapid, iar cu astfel de programe de guvernare nu ajungem nicăieri.
Datoria publică a depăşit 900 mld. lei, serviciul de plată a datoriei, adică dobânzile, este din ce în ce mai mare şi atârnă din ce în ce mai greu în structura bugetară (serviciul datoriei depăşeşte acum impozitul pe profit plătit de companii) şi nimeni nu mai cumpără promisiunile guvernului că va îndrepta lucrurile.
În 2010, pentru un minus de numai 1 mld. euro, Traian Băsescu, pus cu spatele la zid, a fost nevoit să taie salariile în sectorul bugetar cu 25%, să restructureze aparatul bugetar cu 300.000 de oameni şi să mărească TVA de la 19% la 24%. Dacă nu făcea acel lucru, pieţele financiare nu ne mai împrumutau, acordul cu FMI era în aer şi riscam să fim aruncaţi la groapa cu lei, de unde nu ieşeam vii.
Acum nu este vorba de 1 mld. euro, ci de 50 mld. euro, bani de care avem nevoie. România nu are pe piaţa internă aceşti bani de a acoperi deficitul bugetar, de a rostogoli datoriile care ajung la scadenţă şi de a mai asigura bani pentru finanţarea privată a economiei. Aşa că trebuie să îi împrumutăm din afară, iar pieţele financiare nu mai cumpără astfel de programe de guvernare.
Pieţele financiare au nevoie să ştie concret de la cât la cât se reduc cheltuielile bugetare, câţi angajaţi se reduc, de la cât la cât scade bugetul de salarii, cum se ţine sub control bugetul de pensii, cum se reduc cheltuielile cu bunuri şi servicii, care au crescut cel mai mult în 2024.
Pe parcursul anului, în programul de televiziune ŞTIU PE CE LUME TRĂIESC de la Aleph News, au fost prezentate măsuri concrete de reducere a cheltuielilor bugetare, de restructurare a sectorului bugetar, de realocare de fonduri în sectoarele care merg.
https://alephnews.ro/inregistrare/stiu-pe-ce-lume-traiesc-3-iulie-2024-cum-sa-mergi-pe-drumul-tau/
https://alephnews.ro/inregistrare/stiu-pe-ce-lume-traiesc-27-martie-2024-cum-iti-iei-bugetul-inapoi/
Nici în ceasul al 13-lea, preşedintele Iohannis, împreună cu aceste partide – PSD, PNL, UDMR, nu înţeleg că nu mai există timp pentru astfel de documente de guvernare. Pieţele financiare au nevoie de date concrete, pe care nu mai au timp să le aştepte 3-4 luni, cât mai stă Iohannis în funcţia de preşedinte, sau cât vrea să stea această coaliţie la putere.
Cum spunea Banca Naţională, dacă nu facem noi restructurarea bugetară – vândută publicului prin această frază de consolidare fiscală – o vor face pieţele financiare într-un mod brutal.
Problema nu ar fi că Iohannis, Ciolacu, Bolojan, Hunor ar fi măturaţi de la putere. Problema este că cei care vor veni nu ştiu nici cât ştiu cei de acum, iar rezultatul va fi un haos generalizat cu un final în care societatea chiar va pune la îndoială partea euroatlantică unde ne aflăm.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro
