Reformarea şi digitalizarea ANAF sunt asumate de guvern prin PNRR, dar şi eliminarea facilităţilor fiscale acordate unor sectoare, precum IT sau construcţii l Sunt aşteptate creşteri de taxe pe proprietate şi modificarea taxării microîntreprinderilor.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), o posibilă infuzie de 29,2 mld. de euro în următorii 5 ani în România, cuprinde de asemenea reforme în domeniul fiscal, pe care practicienii le aşteaptă şi le-au discutat în ultimii 10 ani. De data aceasta însă, reformele au şi un calendar şi un buget clar asumat, au spus speakerii evenimentului ZF/NNDKP Legal & Tax, ediţia a 6-a.

„Guvernul şi-a scos toate restanţele din toate sertarele şi le-a pus în PNRR. Banii sunt condiţionaţi de reforme, dar într-un mod destul de abrupt. Trebuie să dovedeşti că ai făcut reformele în primii doi ani şi apoi vin banii. Sunt 67 de reforme propuse în PNRR şi aici impresia este că absolut tot ce se dorea făcut de zeci de ani în România a fost luat şi dus în PNRR, nu că ar fi rău“, a spus, în cadrul evenimentului, Marius Ionescu, partener şi coordonator al NNDKP Consultanţă Fiscală.

Guvernul şi-a asumat să crească veniturile din taxe cu 3 puncte procentuale din PIB prin implementarea reformelor fiscale. Cea mai mare parte - 2,5 pp. - ar urma să vină din digitalizarea şi reformarea autorităţilor fiscale, însă 0,5 pp. cel mai probabil vor veni şi din creşteri de taxe, cel mai probabil de taxe pe proprietate şi modificarea taxării microîntreprinderilor, dar şi din eliminarea facilităţilor fiscale acordate unor sectoare precum IT-ul sau construcţiile.

„După mine, cea mai importantă parte este realizarea acelui sistem de big data care va avea o influenţă covârşitoare asupra modului în care se realizează inspecţiile fiscale şi a modului în care  contribuabilul interacţionează cu ANAF. Acel big data va conduce inevitabil la alocarea unor criterii de risc. Dacă vei fi încadrat într-o zonă de risc mic,  ANAF nu ar trebui să te deranjeze, pe bună dreptate“, a spus, în cadrul evenimentului, Alina Timofti, partener şi coordonator al NNDKP Consultanţă Fiscală.

ZF împreună cu casa de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) au orga­nizat ieri cea de-a şasea ediţie a eveni­mentului Tax & Legal. Tema de anul acesta a fost „Care va fi im­pactul PNRR în econo­mie şi business; care sunt schim­bările fiscale şi legislative care vor veni?“

Printre temele abordate de speakeri în această ediţie s-a aflat şi finanţarea sistemului medical din România prin PNRR. Liderii unora dintre cei mai mari furnizori de servicii medicale private din România au spus însă că reformele din sistemul medical prevăzute în PNRR nu sunt cele aşteptate şi nu se potrivesc cu realitatea din sistemul medical românesc.

„Oare are rost să vorbim de spitale regionale, în situaţia de acum, când este o rezistenţă puternică a medicilor şi directori de spitale să se supună unui spital regional, când noi nu am reuşit un spital normal să îl deschidem, cum vrem să facem aceste spitale regionale?“, se întreabă Wargha Enayati, fondatorul Regina Maria şi Wargha Medical City.

Ovidiu Palea, fondator şi director general al centrului medical Provita, dă un exemplu din propria experienţă: Noi am făcut un spital care face 200 de operaţii pe lună cu 9 milioane (de euro „ n. red.). Sunt spitale din ţară care au investiţii de 80 de mil. şi fac 20 de operaţii pe săptămână cel mult (spitalul din Suceava „ n. red.). Este clar că statul nu este un bun administrator.“

Mihai Marcu spune că mediul privat din sănătate nu a fost chemat la discuţiile pe PNRR şi nici nu poate accesa fonduri din acest mecanism.

„Noi am întrebat la Ministerul Fondurilor Europene şi nu suntem eligibili pentru niciun fel de fonduri. Nu numai noi, ci oricine din sistemul medical, pentru că aici fondurile vor fi exclusiv derulate prin Ministerul Sănătăţii. Doar ceva, dacă avem vreo inovaţie de făcut. Privatul este pomenit undeva la punctul 8 din cele 9 puncte din acest PNRR.“

Alina Timofti, partener şi coordonator, NNDKP Consultanţă Fiscală

► Obiectivul general asumat de guvern prin implementarea acestor reforme la nivel de ANAF se referă la o creştere de 3 puncte procentuale din PIB a veniturilor din taxe prin comparaţie cu anii 2019-2020. Aici nu avem date detaliate, pare că doar 2,5 pp. se intenţionează a fi realizate prin digitalizarea ANAF-ului şi 0,5 pp. se referă la nişte condiţionări care se pot traduce în potenţiale creşteri de taxe.  

► Nu am găsit detalierea acestor condiţionări. Ele se referă la eliminarea unor facilităţi fiscale existente în acest moment. Există destul de clar asumată o reducere a ariei de aplicabilitate a regimului fiscal favorabil aplicat microîntreprinderilor, dar niciun fel de detaliu despre modul în care se va realiza. În acest moment sunt 836.000 de microîntreprinderi care aplică acest regim fiscal favorabil.

► Aceste reforme de digitalizare a ANAF sunt proiecte de care noi, practicieni ai fiscalităţii, discutăm de mai bine de 10 ani. Au existat proiecte cu Banca Mondială, am văzut exact acelaşi gen de reformă. Ce mi se pare important acum este că ele sunt centralizate într-o manieră coerentă, cu termene şi bugete foarte clar stabilite. Mai este menţionată o reformă a taxelor locale.

► După mine cea mai importantă parte este realizarea acelui sistem de big data care va avea o influenţă covârşitoare asupra modului în care se realizează inspecţiile fiscale şi a modului în care  contribuabilul interacţionează cu ANAF. Acel big data va conduce inevitabil la alocarea unor criterii de risc. Dacă vei fi încadrat într-o zonă de risc mic,  ANAF nu ar trebui să te deranjeze, pe bună dreptate.

Marius Ionescu, partener şi coordonator, NNDKP Consultanţă Fiscală

► Procesul de realizare a PNRR a  fost relativ netransparent, deşi pe site-ul ministerului de resort sunt afişate consultări publice largi. PNRR este netransparent în mediul public.

► Avem o propunere destul de ciudată în PNRR. Se propune să fie listate la bursă 280 de firme. Nu am nimic împotrivă, numai că nu ştiu de unde luăm 280 de firme să le listăm la bursă, dar se pare că guvernul are această intenţie.

► Aş zice că PNRR pe de-o parte înseamnă investiţii în economia viitorului. Pe de altă parte, la pachet, avem un set de măsuri pe care eu le-aş caracteriza extrem de rezonabile şi de basic în ceea ce priveşte furnizarea serviciului public şi de întrebi de ce nu s-au întâmplat până acum: locomotive, ambulanţe pentru nou-născuţi, autobuze şcolare. Guvernul şi-a scos toate restanţele din toate sertarele şi le-a pus în PNRR.

► Banii sunt condiţionaţi de reforme, dar într-un mod destul de abrupt. Trebuie să dovedeşti că ai făcut reformele în primii doi ani şi apoi vin banii. Sunt 67 de reforme propuse în PNRR şi aici impresia este că absolut tot ce se dorea făcut de zeci de ani în România a fost luat şi dus în PNRR, nu că ar fi rău.

► Din cele 29,2 miliarde de euro din PNRR, sunt 14,2 miliarde de euro granturi şi 15 miliarde împrumuturi. România şi Italia sunt singurele ţări care au ales să acceseze şi partea de împrumuturi. Fondurile europene atrase din 2014 încoace au fost de 50 de miliarde de euro, iar acum trebuie să atragem în 5 ani 29 de miliarde din PNRR, pe lângă fondurile europene clasice.

Adina Chilim-Dumitriu, partener şi coordonator al practicii de achiziţii publice şi PPP, NNDKP

► Vor fi achiziţii publice nu doar în domeniul sănătăţii, ci în orice domeniu unde sunt fonduri europene pentru dezvoltarea sectoarelor respective. Sunt fonduri europene care pot fi cheltuite doar respectând norme stabilite la nivel european.

► Au fost nişte modificări, care au intrat în vigoare pe 30 august. S-au făcut nişte modificări în pregătirea măsurilor anunţate în PNRR. În proiectul publicat în mai erau menţionate aceste modificări, respectiv reducerea unor termene în derularea achiziţiilor publice. S-au implementat iarăşi nişte măsuri care încearcă să reducă contestaţiile.

► Prin PNRR sunt anunţate mai mult măsuri pentru simplificarea achiziţiilor publice, inclusiv prin digitalizare. Se doreşte interconectarea SEAP cu alţi operatori din România cum ar fi Registrul Comerţului, Agenţia Naţională de Integritate, ANAF, Ministerul Afacerilor Interne, pentru a putea reduce numărul de documente care se depun în cadrul procedurilor şi pentru a face mai rapid procesul de verificare.

► Din momentul în care se licitează construcţia unui spital, până se pune prima cărămidă, într-un mod optimist poate dura un an, într-un mod realist 2 sau 3 ani. Depinde de numărul de contestaţii, de ciclurile de contestare, de problemele identificate.

Wargha Enayati, fondatorul Regina Maria şi Enayati Medical City

► Sunt câteva aspecte care mă îngrijorează. Nu îmi dau seama cum în PNRR aceste toate reforme să se realizeze în doi ani, dacă nu am reuşit în ultimele zeci de ani. În sănătate cu siguranţă nu am reuşit nicio schimbare. Într-un an s-au schimbat patru miniştri ai sănătăţii, acum probabil va fi al cincilea. Sunt profund îngrijorat.

► Avem acum 150 de morţi în plus numai din cauza cancerului pe zi în România, pentru că tot sistemul este paralizat. Soluţia nu va fi niciodată privatul, pentru că privatul puternic există în Bucureşti, Braşov, Cluj, Timişoara, însă în restul ţării este foarte puţin prezent. Cu sistemul actual este foarte greu să speri că privatul este remediul. Aceste schimbări trebuie să vină profund legislativ.

► Asta ar trebui să fie în PNRR: obligaţia de a închide spitale ineficiente şi de a creşte baza de ambulatorii. În oraşele unde sistemul privat s-a dezvoltat nu mai avem ambulatorii accesibile pentru populaţie.

► Construcţia în sine a unui spital mi-a luat doi ani şi trei înainte de asta cu obţinerea autorizaţiilor. A fost cel mai mare complex medical construit după 1989 în România, cu 35.000 de metri pătraţi şi doua spitale, centru pentru vârstnici etc.

Mihai Marcu, CEO şi preşedinte, MedLife

► Noi am întrebat la Ministerul Fondurilor Europene şi nu suntem eligibili pentru niciun fel de fonduri. Nu numai noi, ci oricine din sistemul medical, pentru că aici fondurile vor fi exclusiv derulate prin Ministerul Sănătăţii. Doar ceva, dacă avem vreo inovaţie de făcut. Privatul este pomenit undeva la punctul 8 din cele 9 puncte din acest PNRR.

► Vă pot spune că este foarte greu să construieşti un spital. Noi, când citim cifrele cu care se vrea a fi construit un spital de către domeniul public ne crucim, pentru că pe noi ne-ar costa de vreo 3-4 ori mai ieftin.

► Aş avea o întrebare: dacă există o singură persoană din domeniul medical care a fost întrebată de către Ministerul Fondurilor Europene. Nu dacă a fost întrebată despre cum se folosesc banii, ci să fie întrebată ce mai face. Nu cred acest lucru.

► Dacă aş fi ministrul sănătăţii nu m-aş apuca să văd cum dotez 3.000 de cabinete. Am nevoie la Cluj de un spital judeţean şi învăţământul de acolo, plus Târgu-Mureş, hai să le dau un spital pe care îl merită. Trebuie să ne concentrăm să ducem pacientul către spitalul unde sunt medicii, nu să aducem medicii unde suntem pacienţii.

► Pe viitorul domn ministru al sănătăţii îl rog să construiască 5 spitale regionale în 3 ani. Să găsească o soluţie să facă screening pentru bolnavii de cancer.

Ovidiu Palea, fondator şi director general al centrului medical Provita

► Noi am făcut un spital care face 200 de operaţii pe lună cu 9 milioane (de euro - n. red.). Sunt spitale din ţară care au investiţii de 80 de mil. şi fac 20 de operaţii pe săptămână cel mult. Este clar că statul nu este un bun administrator.

► Reforma medicală trebuie să pună la masă şi statul şi privatul într-o alianţă şi nu într-o concurenţă fără sens, şi în care să găsim soluţii pentru pacient, până la urmă. O reformă a sistemului de coplată, care să mai ia din presiunea pe sistemul public. 

► Ai nevoie de continuitate în reforme în  cazul PNRR. Dacă noi ne uităm la 6-7-10 ani de implementare a PNRR, o să fie zeci de guverne în aceşti ani, după cum arată lucrurile acum. Şi atunci ai nevoie de o continuitate a planului şi reformelor. Acest lucru e poate face doar dacă ai o independenţă a factorilor de decizie.

► Dacă nu ai o agenţie naţională care se ocupă de implementarea PNRR, depolitizată şi care se ocupă de o continuitate a deciziei, nu se va realiza mai nimic. Trebuie să fim conştienţi că nu va întâmpla nici jumătate din ce e scris acolo ca reforme. Deja nu am făcut mare lucru, iar dacă realizăm jumătate este enorm.