♦ În 2021, circa 60.000 de persoane, majoritatea femei, asigurau servicii de îngrijire a bătrânilor în Austria, iar dintre acestea 98% au venit din alte ţări, în special din România şi Slovacia ♦ În acelaşi an cetăţenii austrieci şi-au majorat cu 74% achiziţiile de proprietăţi imobiliare în însorita Croaţie, ţară primită cu braţele deschise în spaţiul Schengen ♦ Concluzia Amnesty International este că est-europenii care vin în Austria să îngrijească bătrâni se confruntă adesea cu discriminare şi abuz, iar autorităţile fac prea puţin pentru a îndrepta nedreptăţile.

Austria are o economie cu probleme, iar cea mai gravă este îmbătrânirea accelerată a populaţiei – mai mult de un sfert din austrieci vor avea peste 65 de ani în 2040. Mai mulţi bătrâni înseamnă o nevoie mai mare de oameni care să îi îngrijească.

În 2021, circa 60.000 de persoane asigurau astfel de servicii, fie în cadrul unor sisteme organziate, fie informal, arată datele Am­nesty International. Dintre acestea, 98% au venit din alte ţări, în special din România şi Slovacia. Românii sunt cetăţenii europeni pe care guvernul austriac nu-i vrea în spaţiul european fără graniţe Schengen.

În acelaşi timp (adică în 2021), cetăţenii austrieci şi-au majorat cu 74% achiziţiile de proprietăţi imobiliare în însorita Croaţie, ţară primită cu braţele deschise în spaţiul Schen­gen. Croaţia nu mai este de mult timp o ţară ieftină în ceea ce priveşte piaţa imobiliară. Anul trecut, austriecii şi-au cumpărat acolo 1.109 terenuri şi locuinţe, situându-se astfel pe locul doi, după germani, în topul străinilor care vor să îşi petreacă în Croaţia mai mult de un simplu concediu.

Achiziţiile făcute de germani sunt mai mult decât duble, dar şi Germania are de aproape zece ori mai mulţi locuitori decât Austria. Sunt date din statistica oficială croată şi reprezintă doar tranzacţiile înre­gis­trate de autorităţile fiscale pen­tru stabilirea bazei de im­pozitare, aşadar numărul real al achiziţiilor poate fi mai mare. Cele mai multe imobile achiziţio­nate sunt în oraşele mari, cum ar fi Zagreb, şi în staţiunile de pe litoral, principala atracţie turistică a acestei ţări.

Românii care muncesc în Austria sunt asociaţi mai ales cu îngrijirea bătrânilor. Această activitate este atât de importantă încât în timpul pandemiei autorităţile austriece au organizat curse speciale de tren pentru a aduce români care să aibă grijă de bătrâni.

Iar turismul a explodat în Croaţia după pandemie. Prima ju­mă­tate a acestui an a adus rezultate record, iar austriecii au contribuit semnificativ la ele. În această perioadă au fost înregistrate 19 milioane de înnoptări ale turiştilor străini, dintre care 30% reprezintă aportul germa­nilor, iar 11% cel al austriecilor, aceste naţiuni ocupând primele locuri în clasament.

Aici trebuie subliniat iar că pentru a înţelege diferenţa trebuie ţinut cont că germanii sunt de aproape zece ori mai mulţi decât austriecii.

Există un flux de populaţie şi în sens invers, dar este unul cu consecinţe negative ireversibile care se încadrează în tendinţa de depoluare a ţărilor mai sărace est-europene. La 1 ianuarie 2021, în Austria locuiau 50.600 de persoane născute în Croaţia.

Este un număr destul de mic, deşi în ţara con­tinentală există o comunitate istorică de croaţi. Dar nici croaţii nu sunt mulţi în ţara lor, doar 4 milioane, faţă de populaţia de 9 milioane a Austriei. Cei mai mulţi străini cu reşedinţa în Austria sunt germanii (245.000), urmaţi de bosniaci (172.400), de turci (159.000), de sârbi (144.400) şi de români (134.200). Alte naţiuni au prezenţe de sub 100.000 de persoane.

Prin urmare, românii reprezintă una dintre cele mai puternice comunităţi de străini de acolo. Românii care muncesc în Austria sunt asociaţi mai ales cu îngrijirea bătrânilor.

Această activitate este atât de importantă încât în timpul pandemiei autorităţile austriece au organizat curse speciale de tren pentru a aduce români care să aibă grijă de bătrâni.

Cu toate acestea, după cum a constatat Amnesty International, lucrătorii care prestează aceste servicii primesc salarii prea mici pentru munca pe care o fac, nu beneficiază de concediu medical, de zile libere şi nici măcar de pauze zilnice. În pandemie, condiţiile de muncă s-au deteriorat şi mai mult. Concluzia organizaţiei este că est-europenii care vin în Austria să îngrijească bătrâni se confruntă adesea cu discriminare şi abuz, iar autorităţile fac prea puţin pentru a îndrepta nedreptăţile.