Cafenele, restaurante, branduri în industria alimentară, produse vestimentare – toate au în spate mii, sute de mii, milioane de modele care au funcţionat şi care pot deveni sursă de inspiraţie. De unde te inspiri însă atunci când alegi să faci agende cu hârtie din piatră? Sau biciclete din bambus? Câţiva curajoşi au pornit în astfel de direcţii şi şi-au spus poveştile în ultimul an în cadrul proiectului ZF Afaceri de la zero.

Marius Ardelean a început să producă agendele de lux Rockha în 2018. Ce e inedit însă este că hârtia din care sunt confecţionate agendele e făcută din piatră. Practic, brandul a luat naştere pe 1 martie 2018, când, din întâmplare, Marius Ardelean, în vârstă de 24 de ani, absolvent de informatică, a văzut pe internet că hârtia rezistentă la apă nu e un mit, ci o realitate.

„Mi-a luat mai puţin de 30 de secunde să mă hotărăsc că vreau să văd această minune cu ochii mei şi am achiziţionat un caiet cu hârtie din piatră”, povestea Marius Ardelean la începutul acestui an, în emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

Fascinat de proprietăţile hârtiei din piatră, s-a gândit că ar putea produce chiar el agende şi caiete din acest material, dar a pus ideea pe lista de proiecte de făcut pentru „când va fi mare”. Proiectul a revenit însă la scurtă vreme, când, ca temă pentru facultate, şi-a prezentat ideea în faţa unui profesor. Reacţia pozitivă a acestuia a fost imboldul de care Marius Ardelean a avut nevoie pentru a se gândi mai serios la ceea ce avea să devină, doar câteva luni mai târziu, Rockha.

Materia primă - hârtia brută, făcută din piatră - vine de la furnizori din Uniunea Europeană, iar pielea folosită pentru realizarea copertelor este adusă din Italia. În România, până când agendele sunt gata, trec prin trei locuri diferite din ţară.

Concret, hârtia din piatră are în componenţă 80% carbonat de calciu, rezultat din sfărâmarea pietrei, la care se adaugă 20% polietilenă, adică PET-uri reciclate. Pasta astfel produsă se introduce la cuptor şi rezultă hârtia din piatră, explică Marius Ardelean.

Investiţia lui Marius Ardelean şi a tatălui său până acum în Rockha a fost de 10.000 de euro. Dacă în 2019 Rockha a avut 4.000 de euro afaceri, în 2020 Marius Ardelean şi tatăl lui se aşteaptă la 10.000 de euro.

Agendele Rockha, fiind cotate ca produse de lux, au preţuri cuprinse între 80 şi 130 de lei, în vreme ce caietele pornesc de la 75 de lei. Produsele sunt impermeabile, dar şi rezistente la rupere.

Pe două roţi... altfel

Dacă agendele din piatră v-au lăsat cu gura căscată, aflaţi că un alt antreprenor inovator a creat bicicletele din bambus. Sabin Dimian, un tânăr antreprenor din Câmpina, judeţul Prahova, a pus pe piaţă în 2018 brandul Veltra Bikes, sub care produce biciclete din bambus. După mai multe încercări, în noiembrie 2018 au ieşit primele biciclete. Cum şi când a început?

„În 2012, când am citit într-o revistă de specialitate despre o companie americană care producea biciclete din bambus şi am fost uimit de preţul foarte mare pentru acest produs, undeva la 6.000 de dolari. Am zis că am putea să facem noi asta pentru piaţa din Europa”, povestea Sabin Dimian în 2019 pentru ZF.

Materia primă pentru bicicletele Veltra, bambusul, vine din China, iar timpul de producţie este de circa patru-cinci zile. A optat pentru bambus pentru că poate fi recoltat în fiecare an. Dacă ar fi produs din alt lemn, trebuia să aştepte zece ani, astfel încât stejarul să ajungă la maturitate pentru a produce o asemenea bicicletă. În plus, bambusul este cu 35% mai rezistent decât stejarul şi absoarbe foarte bine vibraţiile, astfel că mersul cu bicicleta este mai confortabil în comparaţie cu produsele realizate din alte materiale. Aducerea materiei prime vine însă şi cu provocări, pentru că durează circa trei luni până când bambusul ajunge în România.

Preţul unei biciclete ajunge la 1.200 de euro, în contextul în care în România nu mai există un alt producător de biciclete din bambus, iar publicul-ţintă al Veltra este format din oameni cu venituri peste medie.

Un business real în mediul virtual

Pentru a crea un business, Mircea Matei a „evadat” din lumea reală şi s-a refugiat în cea virtuală, iar astfel a apărut UniVRse, o sală cu jocuri bazate pe realitatea virtuală.

În sala din zona Pipera a Capitalei pot merge copiii şi adulţii, realitatea virtuală fiind folosită atât ca formă de divertisment, cât şi ca modalitate de a vindeca anxietăţi precum frica de înălţime, de zbor, de animale sau de spaţii strâmte.

„Ideea mi-a venit în timp ce eram student la Facultatea de Psihologie în Marea Britanie, la University of Essex. Acolo se discuta foarte mult despre realitatea virtuală şi studiile care au arătat eficienţa acesteia în domenii precum psihoterapie, educaţie, training, medicină, entertainment”, povestea Mircea Matei.

Întors în România, s-a gândit iniţial să investească într-un cinema VR, însă licenţele pentru astfel de filme erau prea scumpe, aşa că s-a reorientat către sala de jocuri. A început să citească despre echipamente, despre software-uri şi ce beneficii poate avea această tehnologie, apoi a decis să le aplice în România.

Mircea Matei a dezvoltat şi colaborarea cu şcolile, unde a mers cu ochelarii şi calculatoarele sale, pentru cursuri desfăşurate altfel decât în mod clasic. Copiii pot „zbura” pentru a vedea diferite oraşe, pot studia anatomia corpului uman, pot desena sau sculpta în 3D, dar în acelaşi timp se pot distra trăgând cu arcul sau sărind cu paraşuta în realitate virtuală.

Antreprenor înapoi acasă

Pe o afacere de nişă a pariat şi Cosmin Foltuţiu, care, după mai mulţi ani petrecuţi în Spania, s-a întors în România şi a fondat, în 2018, o firmă care produce cădiţe pentru duş. Fabrica funcţionează în Oradea, sub numele Imperma.

„Povestea a început prin luna iulie a anului 2018, în Spania. La insistenţele unui bun prieten, am decis să deschid o mică fabrică în România, ştiind că aici nu exista niciun producător de asemenea cădiţe de duş”, a povestit Cosmin Foltuţiu pentru Afaceri de la zero.

În septembrie 2018 a înfiinţat compania, apoi a mers în Spania pentru a cumpăra matriţele şi utilajele necesare pentru fabricarea cădiţelor de duş. În ianuarie 2019 a pus bazele fabricii, iar în aprilie anul trecut a început producţia. Cădiţele sunt destinate atât locuinţelor, cât şi altor tipuri de spaţii, precum hoteluri, pensiuni, spa-uri. În prezent, există trei colecţii de cădiţe de duş sub brandul Imperma.

Sky is the limit

Cu siguranţă ei nu sunt singurii antreprenori cu idei ieşite din comun, dar tot cu siguranţă pot să reprezinte modele. Large Globes (un business în producţia de globuri pământeşti gigant, ca în romanele lui Jules Verne, deţinut de fraţii Simona şi Remus Gall), GoLED (un atelier de soluţii de iluminat personalizate, coordonat de Paul Schintee), Climb House (un centru de escaladă deţinut de antreprenorii Andrei Bejan, Emil Roată şi Ioana Bejan Roată) sau Caricatours (un business din realizarea de caricaturi, dezvoltat de familia Ruxandra şi Valentin Chibrit) sunt alte câteva exemple. Ideile bune nu au graniţe, iar antreprenorii de la zero o ştiu cel mai bine.

1. Large Globes - un business în producţia de globuri pământeşti gigant, ca în romanele lui Jules Verne, deţinut de fraţii Simona şi Remus Gall. 2. GoLED - un atelier de soluţii de iluminat personalizate, coordonat de Paul Schintee. 3. Climb House - un centru de escaladă deţinut de antreprenorii Andrei Bejan, Emil Roată şi Ioana Bejan Roată. 4. Caricatours - un business din realizarea de caricaturi, dezvoltat de familia Ruxandra şi Valentin Chibrit - sunt alte câteva exemple de afaceri inedite.

Un an de căutări

Proiectul Afaceri de la zero, demarat de Ziarul Financiar şi Banca Transilvania, a început pe 15 mai 2019, momentul zero al unei serii de căutări neîncetate de antreprenori cu mai multă sau cu mai puţină experienţă, dar cu planuri făcute cu simţ de răspundere. Am descoperit peste 300 de astfel de oameni, i-am „descusut” de secrete, de poveşti şi de obiective şi nu ne vom opri. Urmăriţi-ne în continuare pe site-ul Ziarului Financiar, pe platforma Afaceri de la zero. Veţi găsi o poveste nouă în fiecare zi.

Vă aşteptăm!