„Ceea ce ne defineşte este cum reuşim să ne ridicăm după ce am căzut.“ Citatul, preluat de pe un agregator online de citate celebre, a fost postat săptămâna trecută pe contul de Facebook al lui Tudor Dragomir Niculescu, fostul proprietar al lanţului de cafenele Turabo. 

Puţini dintre foştii săi parteneri de afaceri mai ştiu de el, iar piaţa aproape l-a uitat, mai ales că apariţiile sale publice au fost din ce în ce mai rare odată cu intrarea în insolvenţă a grupului în 2011. În 2009, anul de vârf al Turabo, lanţul număra afaceri de 12 milioane de euro, 44 de cafenele, cluburi şi săli de evenimente, la începutul lui 2010 mai rămăseseră 14 cafenele, iar în 2012 niciuna dintre unităţile brandului nu mai era deschisă.

Din anul 2009 încoace, afacerile lui Niculescu au început să scadă, iar în 2011 inima reţelei de cafenele Turabo, cea de lângă Ateneul Român, a fost închisă. Într-un interviu pe care i l-am luat în toamna lui 2010, după mai bine de un an de tăcere, omul de afaceri spunea că deja businessul s-a schimbat dramatic în primii doi ani de criză economică. Semnalele de scădere veneau unul după altul: bacşişurile scăzuseră înaintea încasărilor, ceea ce a demotivat angajaţii, partenerii de afaceri nu mai acceptau plata la termen, ci exclusiv în avans, iar perioadele cu încasări sub costuri erau din ce în ce mai dese. „De fapt, nu a fost nicio lună din ultimul an (2010 - n.r.) în care să nu fiu nevoit să iau o decizie neplăcută: fie să dau oameni afară, fie să închid o cafenea, fie să mă confrunt cu situaţii de neplată. {tiu acum că nu am de ce să ţin cafenele cu pierderi şi că nu are rost să mai construiesc portofoliu, chiar dacă risc să pierd cotă de piaţă“ - era filosofia de business cu care avea în plan Tudor Niculescu să reziste în criză.

Nu a rezistat însă. La sfârşitul lunii ianuarie 2011, Tribunalul Bucureşti a admis cererea dispunând deschiderea procedurii insolvenţei pentru firma Turabo Business Corporation. Ulterior, mai multe companii au solicitat insolvenţa companiilor din grupul Turabo. În decembrie 2011, omul de afaceri a fost executat silit pentru plata unei sume de 22.970 euro datorate importatorului şi distribuitorului de produse premium Tribeca Distribuţie. În aceeaşi lună, executorul a scos la licitaţie mărcile Turabo Cafe, Turabo Food, Turabo Grand Ballroom şi Turabo Society Club pentru suma de 27.000 de euro.

În 2012, Tudor Niculescu vorbea în presă despre afaceri pe care vrea să le deschidă în Orientul Mijlociu, variante pe care le avea în calcul şi în anii de dinainte de criză. Tot de anul trecut, împreună cu doi parteneri de afaceri, şi-a reluat discret afacerile în România şi a deschis Barletto (fostul Turabo Society Club). Barletto are trei săli de evenimente, club şi piscină pe malul lacului Tei.

Povestea lui Tudor Dragomir Niculescu este explicată de specialiştii de la Coface prin faptul că domeniul său de activitate, HoReCa, a fost unul dintre cele mai afectate de criza economică. Explicaţia domeniului afectat de criză stă în picioare parţial, dat fiind că alţi oameni de afaceri din domeniu s-au extins în ultimii ani pe fondul chiriilor mai scăzute şi al costurilor mai mici începând cu personalul şi terminând cu achiziţiile. Există însă şi nuanţe: „Mâncarea ziua şi o bere în oraş seara le tai mai greu de pe listă, dar la o cafea dimineaţa poţi renunţa“, explică Dragoş Petrescu mecanismul. Dragoş Petrescu a început să dezvolte reţeaua City Cafe încă din 2006, deschizând două unităţi, dar nu a ajuns la zeci de cafenele, aşa cum plănuia iniţial: „Comparat cu businessul de restaurante, returnul din cafenele nu arată la fel de bine“.