Pandemia a lăsat guvernele din lumea dezvoltată cu deficite şi datorii mai mari. Însă există o problemă şi mai acută: inflaţia ridicată. Stimulen­tele din pandemie au contribuit la aceasta, admit mulţi economişti. Iar cu lanţurile de aprovizionare încă blo­cate, măsura standard de comba­tere a recesiunii prin adăugarea de şi mai mult cash în buzunarele consu­matorilor riscă să amplifice presiu­nile inflaţioniste deja ridicate.

Acesta este contextul în care luptele pe bugete se intensifică în multe ţări, cu Italia deja o victimă majoră. Riscul ca bugetele şi băncile centrale să meargă în direcţii opuse este larg răspândit, potrivit FMI.

Austeritatea, un tratament stan­dard pentru îmblânzirea inflaţiei, este susţinută de economişti şi in­vestitori, dar nu este deloc populară în rândul ce­lor cărora le este impusă. De ase­menea, strategii multor ţări pot arăta că inflaţia provine din afara graniţelor proprii, acest lucru creând spaţiu pen­tru impulsionarea econo­miilor fără ali­mentarea presiunilor inflaţioniste.

Chiar şi în SUA, cu cele mai am­ple stimulente, Congresul ar acţiona probabil dacă economia s-ar dete­riora suficient de rău, spune Claudia Sahm, fost economist Fed.

Deocamdată, recesiunile sunt doar un risc în cea mai mare parte a lumii, în timp ce inflaţia este o reali­tate. Asemeni bancherilor centrali, po­liticienii responsabili de bugete tre­buie să le ia pe amândouă în con­siderare.

În Italia, apelurile pentru chel­tuieli suplimentare pentru diminua­rea impactului crizei energetice vor domina campaniile pentru alegerile din septembrie. Draghi a declarat că se poate cheltui fără a creşte deficitul bugetar al ţării, susţinând subvenţii pentru facturile la energie şi un sala­riu minim mai mare, spunând că acestea nu vor alimenta inflaţia.

Unii din partenerii săi au vrut mai mult, însă guvernul italian nu va putea cheltui la o scară foarte mare, iar asta pentru că cea mai îndatorată ţară a continentului are nevoie de ajutorul BCE pentru a ţine specu­latorii la distanţă.

În SUA, Fed-ul se bazează pe majorări agresive de dobânzi pentru a reduce inflaţia de la un maxim pe patru decenii. Mulţi legislatori şi economişti argumentează că stimulentele prea mari din pandemie sunt de vină, astfel că apetitul pentru a cheltui şi mai mult este redus, chiar şi în caz de declin economic.