Îngrijorarea gospodăriilor cu privire la preţuri a atins cele mai ridicate cote din acest secol, consumatorii fiind astfel mai puţin înclinaţi să cheltuiască în forţă, relevă un sondaj al Comisiei Europene. Dacă cererea va avea de suferit, aceasta va avea impact asupra ritmului de redresare economică de pe urma pandemiei.

Creşterea preţurilor gazelor a împins inflaţia în sus, iar un model al Bloomberg Economics estimează că criza energiei ar putea şterge până la 1% din PIB. Banque Pictet & Cie estimează că criza ar putea elimina 0,2% din creşterea pe acest trimestru, iar economiştii UBS şi-au redus estimarea de creştere pe 2022 pentru regiune la 4,2% de la 4,8%.

Iar în timp ce impactul economic ar putea fi limitat graţie economiilor acumulate de consumatori în pandemie şi solidităţii pieţei muncii, gospodăriile mai sărace vor avea cel mai mult de suferit. Deocamdată, criza este resimţită cel mai acum de ţările din estul continentului, unde ponderea cheltuielilor pe energie este mai ridicată.

Presiunile legate de costuri împing companiile europene să majoreze preţurile, împingând inflaţia şi mai sus.

Perspectivele sunt sumbre la nivelul întregii economii mondiale. Banca Mondială şi-a redus estimările privind creşterea eco­nomică din SUA, zona euro şi China, avertizând că nivelurile ridicate ale datoriilor, inegalitatea în creştere de venituri şi noi tulpini de coronavirus ameninţă redresarea economiilor aflate în curs de dezvoltare, potrivit Reuters.

Creşterea economiei mondiale este aşteptată să decelereze pronunţat la 4,1% în 2022 de la 5,5% anul trecut şi la 3,2% în 2023 pe măsură ce cererea slăbeşte, iar guvernele îşi restrâng măsurile de susţinere.

Fondul Monetar Internaţional este aşteptat de asemenea să-şi reducă proiecţiile de creştere în raportul de pe 25 ianuarie. În ultimul său raport, Banca Mondială avertizează că inflaţia, ce va persista peste aşteptări, problemele continue legate de lanţurile de aprovizionare şi forţa de muncă, cât şi noi tulpini de coronavirus vor pune presiune asupra creşterii economice la nivel mondial.

În ceea ce priveşte lanţurile de aprovizionare, un focar de omicron izbucnit în China îi pune în alertă pe producători şi transportatori. De la mijlocul lunii octombrie sunt confirmate cazuri locale de infectare cu coronavirus zilnic şi vor fi probabil necesare restricţii mai dure pentru stăvilirea răspândirii omicron, cu consecinţe pentru porturi şi fabrici şi impact la nivel mondial.

Asociaţia germană BGA a avertizat la rândul său cu privire la perturbări masive ale lanţurilor de aprovizionare din cauza omicron.

Numai unu din şase din cei chestionaţi în cadrul unui sondaj realizat recent de Forumul Economic Mondial este optimist cu privire la perspectivele economiei mondiale.

Doar unu din 10 se aşteaptă ca economia mondială să accelereze în următorii trei ani.

Schimbările climatice au fost considerate principalul pericol, în timp ce eroziunea coeziunii sociale, a nivelurilor de trai şi deteriorarea sănătăţii mentale au fost identificate riscuri care s-au amplificat de la începutul pandemiei.