i eu mergeam cu trotinete electrice închiriate, dar am ales să îmi cumpăr propria trotinetă, pentru că o folosesc foarte des. Spre exemplu, las maşina la intrarea în Bucureşti, scot trotineta din portbagaj şi continuu drumul”, a adăugat bărbatul care folosea propria trotinetă electrică, care şi-a luat zborul apoi pe trecerea de pietoni.

Piaţa de ridesharing a vehiculelor electrice – trotinete şi biciclete electrice – a fost estimată anul acesta la o valoare aproximativă de 80 de milioane de lei (16,8 milioane de euro), spun reprezentanţii companiilor care pun la dispoziţia populaţiei astfel de mijloace de transport. La nivel global, această piaţă a luat naştere în urmă cu aproximativ doi ani, când jucători de profil au început să ofere aceste servicii în ţări dezvoltate. Piaţa locală a trotinetelor electrice a început să se contureze la începutul acestui an, când jucători internaţionali, precum Lime, şi alte companii locale precum Flow sau Wolf-e Rides, ce oferă servicii de închiriere a trotinetelor electrice, au început să împrăştie prin Capitală şi prin alte oraşe mai dezvoltate din România, precum Cluj, astfel de mijloace de transport.

„Avem o conversie foarte bună a celor care o testează o dată şi apoi continuă să folosească trotineta Lime constant. Asta înseamnă că cei care încearcă trotineta electrică descoperă că este un mod mai curat, mai plăcut şi mai eficient de a ne deplasa prin oraş. Utilitatea dar şi faptul că suntem mult mai responsabili faţă de mediu vor influenţa pozitiv creşterea numărului de utilizatori. În acelaşi timp, un factor important ţine de infrastructură. Trotinetele electrice pot fi folosite pe benzile de biciclete şi pe carosabil”, a explicat pentru Business MAGAZIN Luca Mateescu, operational manager în cadrul Lime România.

Mobilitatea urbană electrică pe două roţi este prezentă la nivel individual de mult timp în Bucureşti şi alte oraşe mari din România, trendul fiind într-o expansiune accelerată de când jucătorii de profil şi-au făcut simţită prezenţa în piaţă, observă Ciprian Păltineanu, partener al firmei locale Wolf-e. „Potenţialul acestei pieţe este foarte mare. Va fi un ritm accelerat de creştere în următorul an şi aici mă refer atât la piaţa serviciilor de e-scooter sharing, cât şi la piaţa de retail (utilizatorii finali care vor dori să-şi cumpere propriile trotinete electrice). Deşi nu ne considerăm concurenţi direcţi cu piaţa de retail a trotinetelor, există o zonă în care noi creăm nevoia, fiind deci promotorii acestei metode de transport”, adaugă Păltineanu.

Potrivit lui, utilizatorii încearcă serviciul Wolf-e – care este de commuting, ei abordând nevoia urgentă de transport urban – dar îşi dau seama cât este de comod, modern şi cool acest tip de transport, iar apoi vor să aibă trotinete personale pentru divertisment, pentru timpul lor liber.

„Dacă ne referim doar la Bucureşti, care are o densitate a populaţiei de aproximativ 10.000 locuitori/kmp, una dintre cele mai mari din Europa, ne putem da seama de potenţialul de dezvoltare a pieţei şi nevoia de commuting rapid şi convenabil”, a explicat reprezentantul companiei Wolf-e pentru Business MAGAZIN de ce întrezăreşte un potenţial atât de mare pe piaţa trotinetelor electrice.

Omul de afaceri Bogdan Enoiu, unul dintre acţionarii start-up-ului românesc Flow, axat pe sisteme de trotinete electrice, este de părere că oamenii sunt tentaţi să folosească aceste mijloace de transport pentru că oferă mai multe avantaje, cel mai important fiind rapiditatea cu care se deplasează, având în vedere că traficul din Bucureşti nu mai are suflu de ceva timp. „Eu cred că încă învăţăm ce înseamnă trotinetele electrice. Pentru tineri este cool, practic, rapid. Te descurci singur, eşti responsabil şi nu trebuie să ai grija ei atunci când ajungi la destinaţie”, a enumerat Bogdan Enoiu avantajele pe care le vede în utilizarea unei trotinete electrice ca mijloc de transport.

Reprezentanţii din industrie mai observă că, pe lângă faptul că aceste mijloace de transport sunt uşor de folosit şi aduc mai multe avantaje la nivel personal, au un impact pozitiv şi asupra societăţii – spre exemplu nu poluează. „La nivel personal menţionăm ca principal avantaj economia de timp. Să nu uităm de componenta de well-being. Avem feedback din piaţă de la utilizatorii care au birourile în nord care ne spun că ajung cu metroul până într-un punct, considerând că abia atunci când pornesc trotineta îşi încep ziua. Adoră să petreacă în aer liber câteva minute în bătaia vântului în drum spre birou. Acela este momentul lor de conectare cu oraşul”, spune Ciprian Păltineanu. Pe de altă parte, un dezavantaj este reprezentat de faptul că infrastructura din Capitală nu permite utilizatorilor de trotinete electrice să meargă în siguranţă cu acestea.

„Dezavantajele le menţionăm în contextul în care oraşul Bucureşti nu este încă pregătit pentru un astfel de sistem de transport alternativ, de fapt pentru niciun fel de transport alternativ. Sigur şi prietenos putem spune că Bucureştiul este doar în zona sectorului 1 şi zona de nord, unde există piste speciale, acolo poţi merge foarte rapid şi uşor între diferite locuri. Suntem încrezători că autorităţile locale vor îmbunătăţi infrastructura de care avem nevoie pentru serviciile de mobilitate urbană de tip first mile / last mile, în toate zonele metropolitane”, a continuat Ciprian Păltineanu.

În această privinţă, în luna iunie a fost depus la Camera Deputaţilor un proiect de lege ce prevede definirea trotinetelor electrice ca fiind un vehicul cu două-trei roţi, care nu depăşeşte viteza de 40 km/oră şi care este echipat cu un motor electric a cărui putere nominală continuă maximă nu depăşeşte 2 kW. Prin acest proiect de lege, trotinetele electrice vor putea fi utilizate pe pista de biciclete. De altfel, potrivit proiectului, pentru a conduce o trotinetă electrică pe drumurile publice utilizatorii trebuie să aibă vârsta de cel puţin 14 ani, să poarte obligatoriu cască de protecţie şi să echipeze vehiculul cu mijloace de iluminare şi dispozitive reflectorizante-fluorescente.

„Susţinem reglementarea şi vrem să vedem o dezvoltare a modalităţilor de mobilitate alternativă în oraşele noastre. Este adevărat că acest lucru ţine foarte mult şi de infrastructură, de creşterea numărului de piste de bicicletă, dar ţine foarte mult şi de educaţie şi de respectarea regulilor de circulaţie. Să ajuţi oamenii să se deplaseze prin oraş este o imensă provocare, iar noi suntem deschişi colaborării şi participării la această soluţie. În acest sens, am organizat în Bucureşti mai multe evenimente First Ride Academy destinate utilizatorilor începători”, a menţionat reprezentantul Lime. Totuşi, un alt element care constituie un dezavantaj este educaţia populaţiei în legătură cu utilizarea acestor mijloace de transport. Astfel, având în vedere că serviciul de închiriere de trotinete a fost adoptat de categorii diverse de utilizatori, companiile se confruntă şi cu acte de vandalism sau furt.

„Au fost incidente, însă mai puţin de 1% din totalul flotei noastre de trotinete electrice (1.000) au fost ţinta unor acţiuni de vandalism şi furt. Ne bazăm pe bunul simţ şi pe comportamentul responsabil al oamenilor. Oamenii ar trebui să înţeleagă că trotinetele electrice Lime nu pot fi utilizate altfel şi nu pot fi revândute. Lime produce propriul model personalizat, ceea ce înseamnă că dacă cineva ar încerca să fure o piesă din trotineta electrică, nu s-ar potrivi pe niciun alt model. Toate piesele din trotinetele noastre sunt dimensionate şi proiectate personalizat. Nu merită să rişti să furi o trotinetă electrică Lime. Lucrăm foarte bine cu autorităţile şi am raportat toate incidentele la poliţie, regulă faţă de care suntem foarte stricţi”, a precizat Luca Mateescu, care spune că acest model de ridesharing ar putea contribui la decongestionarea traficului din Bucureşti şi din oraşele aglomerate din România.

„Modelul nostru de afaceri ar putea contribui la reducerea blocajelor din traficul bucureştean. Bucureştiul este un oraş foarte aglomerat şi dinamic şi are nevoie de o opţiune pentru micromobilitate – multe călătorii de tip ridesharing ar putea fi înlocuite cu trotinete electrice”, adaugă reprezentantul Lime. Lansată în septembrie 2017 în Statele Unite, compania Lime deserveşte în prezent peste 120 de oraşe din peste 30 de ţări de pe cinci continente şi îşi propune să reinventeze viaţa urbană prin intermediul acestui tip de mobilitate. Conform datelor companiei, la nivel internaţional una din patru călătorii cu Lime înlocuieşte o deplasare cu maşina, ceea ce înseamnă că utilizatorii de Lime sunt direct responsabili de evitarea a peste 40 de milioane de kilometri parcurşi cu maşina.

Lime a intrat în Bucureşti în prima parte a anului din dorinţa de a contribui la transformarea Bucureştiului într-un oraş în care să te poţi deplasa cu uşurinţă. Este un oraş aglomerat care în fiecare an intră în topurile de trafic intens, iar trotinetele electrice sunt o soluţie viabilă de transport – o modalitate plăcută, sustenabilă şi eficientă de a călători prin oraş în interes de serviciu sau personal. Conform rezultatelor unui sondaj realizat de către companie în rândul utilizatorilor activi, Lime a înregistrat sute de mii de călătorii în primele luni de activitate în Bucureşti, dintre care peste 100.000 de călătorii au fost făcute în locul utilizării automobilelor, potrivit reprezentanţilor companiei. La nivel local, Lime deţine în prezent o flotă de 1.000 de trotinete electrice pe piaţa din Bucureşti. „Ne-am luat angajamentul să menţinem activă o flotă de 1.000 de trotinete, prin optimizarea cât mai bună a plasării trotinetelor pe stradă şi prin eficientizarea procesului de încărcare”, a menţionat Luca Mateescu.

De altfel, prezenţa mai multor operatori activi pe piaţă face educarea publicului mult mai uşoară (evident, dacă operatorii investesc în educarea comunităţii), totodată creând premisele unei calităţi mai ridicate a serviciilor (cu siguranţă în cazul operatorilor care îşi operează propria infrastructură de plasare, încărcare şi mentenanţă a flotei de trotinete electrice).

„Concurenţa pentru noi nu înseamnă încrâncenare, din contră, noi credem că o concurenţă sănătoasă între operatorii care respectă normele legale şi de afaceri ne va ajuta să aducem îmbunătăţiri majore oraşelor în care operăm aceste businessuri”, spune reprezentantul Wolf-e.

Compania Wolf-e operează în prezent „câteva sute de trotinete electrice”, urmând să ajungă la o flotă de 1.000 de trotinete (de mai multe generaţii, inclusiv cele made in Romania) în sistem sharing. „Până la acest moment avem peste 18.500 de persoane care au folosit cel puţin o dată aplicaţia Wolf-e. Rata de creştere este ascendentă, având în vedere că avem cinci luni de când funcţionăm”, a adăugat Ciprian Păltineanu.

De altfel, şi compania Flow are în plan să ajungă să opereze o flotă de 1.000 de trotinete electrice pe piaţa din Bucureşti, chiar să îşi extindă prezenţa şi în alte oraşe dezvoltate din România, precum şi în alte ţări.

„Încercăm să servim în primul rând bucureşteanul, tinere, tineri, corporatişti, dar ne uităm şi la ţările din jur. Planul de dezvoltare pentru 2020 este să sărbătorim extinderea în mai multe ţări sau măcar în una. Dar vrem ca mai întâi să facem bine Capitala şi alte oraşe din România. Dispunem de resurse băneşti mai mici decât alţi competitori şi avem şi un model de business diferit, spre exemplu, avem şi docuri de încărcare. Consider că fiecare oraş e altfel, până la final de an vom fi prezenţi şi în alte oraşe. Estimăm un orizont de trei ani pentru dezvoltare”, a spus Bogdan Enoiu.

Trotinetele Flow sunt achiziţionate din China, iar costul unei trotinete care are integrat şi un hardware special pentru acest sistem de sharing este de 500 de euro. Compania are în plan dezvoltarea prin franciză, printr-un model în care un potenţial francizat poate primi un pachet de 10 trotinete şi informaţii despre cum funcţionează sistemul şi cum trebuie gestionat acest sistem, contra unei sume de bani, iar pe plan local francizatul îşi poate dezvolta o microreţea de trotinete electrice. Potrivit lui Bogdan Enoiu, profilul utilizatorului de Flow este reprezentat de persoane cu vârste între 18 şi 35 de ani, de ambele sexe, cu precădere din mediul IT sau din industria de servicii. În ceea ce priveşte aşteptările reprezentanţilor companiilor ce oferă servicii de închiriere de trotinete electrice, aceştia sunt de părere că piaţa va cunoaşte o dezvoltare spectaculoasă în anii ce vin, având în vedere că şi autorităţile române încearcă prin diferite legi să „controleze” traficul din Bucureşti.

„Peste cinci ani cred că vom asista la începutul erei electrice cu adevărat. Acum se face mult pionieriat în zona transportului urban electric alternativ, dar în curând va deveni o normalitate. În urmă cu peste 100 de ani Henry Ford fundamenta revoluţionarea modului de transport şi de viaţă, iar acum începe o nouă etapă, cea a transportului electric, în care utilizarea eficientă a timpului cetăţeanului şi a spaţiului localităţii primează, mai ales în zone urbane cu entropie ridicată. Suntem, ca societate, într-un punct de inflexiune, pe care îl vom conştientiza după aceşti 5-10 ani. Când eşti în mijlocul schimbării tinzi să nu poţi vedea şi conştientiza totul, apoi, privind în urmă, observi cât de clar a fost trendul dezvoltării şi parcursul său”, crede Ciprian Păltineanu.

„Există potenţial de creştere. Tehnologia a dus micromobilitatea un pas înainte prin apariţia bicicletelor şi a trotinetelor electrice. Existenţa trotinetelor în oraş sprijină concret trecerea la mobilitatea inteligentă a oraşului. Cu toţii ne dorim dezvoltarea infrastructurii de transport urbane şi a implementării unui sistem de transport modern, eficient economic, flexibil, sustenabil, sigur, cu impact redus asupra mediului, care să asigure conectarea populaţiei în Bucreşti. Am început cu aproximativ 1.000 de trotinete electrice şi pe viitor vom analiza cererea consumatorilor şi ne vom asigura că avem suficiente trotinete electrice pe străzi pentru a acoperi cererea respectivă”, spune Luca Mateescu. „Vom vedea dezvoltări spectaculoase. Încercăm să ţinem pasul cu America, dezvoltăm tehnologia atât la nivel de hardware cât şi la nivel de sofware pentru aceste produse pentru a fi pregătiţi să facem faţă cererii care va creşte în anii ce vin”, a menţionat Bogdan Enoiu.