♦ „Impactul inteligenţei artificiale asupra modului în care lucrăm şi, implicit, asupra companiilor noastre nu poate fi ignorat” ♦ „Sistemele de AI pot optimiza procesele de recrutare prin filtrarea rapidă a candidaţilor şi identificarea celor mai potriviţi pentru un anumit rol, reducând astfel timpul şi costurile asociate cu angajarea” ♦ „Adoptarea inteligenţei artificiale cât mai de timpuriu poate avea o contribuţie extrem de valoroasă la optimizarea activităţii.”

Tehnologia a transformat economiile de-a lungul istoriei, modificând fundamental procesele de producţie, modelele de consum şi tipurile de abilităţi pe care angajaţii trebuie să le aducă pe piaţa muncii. Piaţa muncii este prinsă şi ea în această horă, astfel că tehnologiile moderne, cum ar fi automatizarea si inteligenţa artificială, vor duce la o transformare şi acolo, una poate la o viteză şi o scară fără precedent, având ca motor imboldul puternic primit în pandemie.

Raportul World of Work Trends 2024 realizat de Top Employers Institute pune transformarea muncii prin inteligenţa artificială pe primul loc în tendinţele majore de pe piaţa muncii în 2024. Multe organizaţii sunt încă în faza de explorare în ceea ce priveşte inteligenţa artificială, iar anul acesta discuţia se va duce de la ce poţi să faci prin inteligenţă artificială la ceea ce ar trebui să faci prin AI.

„Dintre cele cinci tendinţe de HR identificate la nivel global de Top Employers Institute în 2024, impactul inteligenţei artificiale asupra modului în care lucrăm şi, implicit, asupra companiilor noastre nu poate fi ignorat. Trecerea la soluţiile pe bază de generative AI transformă modul în care muncim, ne lasă la dispoziţie mult timp valoros pentru obiective strategice şi creative. Dacă ne uităm la ChatGPT, de exemplu, vedem că a stârnit atât interes, cât şi îngrijorări în ceea ce priveşte integrarea sa în piaţa muncii. Ţinta pentru 2024 a organizaţiilor este să fie fruntaşe la folosirea inteligenţei artificiale într-un mod etic, accentuând importanţa colaborării dintre oameni şi inteligenţa artificială, să implice activ angajaţii în acest proces”, susţine Massimo Begelle, regional manager în cadrul Top Employers Institute.

Organizaţiile au în faţă acum nu doar ţinta de a explora potenţialul inteligenţei artificiale, dar şi să stăpânească implicaţiile sale etice, inclusiv în procesul de recrutare, crede el.

„Acest proces vine la pachet cu stabilirea unui cadru legislativ pentru adoptarea tehnologiilor pe bază de inteligenţă artificială, cadru care va fi un factor extrem de important în construirea viitoarelor strategii de HR. De asemenea, el presupune folosirea tehnologiei pentru a îmbunătăţi experienţa angajaţilor, folosirea datelor pentru a monitoriza comportamente şi sentimente într-un mod responsabil şi facilitarea interacţiunilor umane ajutate de AI fără de cusur”, a concluzionat Massimo Begelle.

Cătălin Iorgulescu, vicepreşedinte al Asociaţiei Business Service Leaders în România (ABSL) - asociaţia reprezentativă a industriei locale de outsourcing, una care nu s-ar putea dezvolta fără tehnologie, susţine că, în industria serviciilor pentru afaceri unde resursa umană este esenţială 60% dintre necesităţile unui job se vor axa în jurul abilităţilor precum creativitatea, munca în echipă, proactivitatea, adaptabilitatea şi cunoştinţele digitale până în 2030. 

„Combinând inteligenţa artificială generativă cu toate celelalte tehnologii, automatizarea muncii ar putea adăuga până la 3,5 puncte procentuale anual la creşterea productivităţii. Dacă reuşim să integrăm inteligenţa artificială în dezvoltarea produselor cu cea mai mare pondere în industria noastră, servicii financiare, IT şi HR oferite de peste 65% din companiile respondente, putem menţine România într-o poziţie competitivă în regiune, în pofida creşterilor salariale induse de inflaţie”, spunea el anterior pentru ZF.

Bogdan Gabor, country manager al companiei de resurse umane Lugera, The People Republic, este şi el de părere că inteligenţa artificială are un potenţial enorm de a transforma şi îmbunătăţi activitatea angajaţilor în multe domenii, contribuind semnificativ la creşterea productivităţii.

„Prin automatizarea sarcinilor repetitive şi consumatoare de timp, AI permite angajaţilor să se concentreze pe activităţi cu valoare adăugată mai mare, care necesită gândire critică, creativitate şi luare de decizii strategice. Aceasta nu doar că eficientizează fluxurile de lucru, dar poate creşte satisfacţia şi motivarea angajaţilor, oferindu-le oportunitatea de a-şi dezvolta competenţele şi de a avea contribuţii cu mai mult sens la dezvoltarea companiei.”

Mai mult, AI poate îmbunătăţi procesele de luare a deciziilor prin analiza datelor complexe şi furnizarea de informaţii valoroase, ajutând astfel companiile să identifice tendinţe, să anticipeze nevoile pieţei şi să răspundă mai eficient la schimbări, susţine el.

„De exemplu, în resurse umane, sistemele de AI pot optimiza procesele de recrutare prin filtrarea rapidă a candidaţilor şi identificarea celor mai potriviţi pentru un anumit rol, reducând astfel timpul şi costurile asociate cu angajarea. În plus, soluţiile de AI pot contribui la crearea unui mediu de lucru mai adaptabil şi personalizat, ajustând sarcinile şi încărcătura de muncă în funcţie de capacităţile şi preferinţele individuale ale angajaţilor. Astfel, se poate îmbunătăţi echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală, un factor cheie în menţinerea unui nivel înalt de angajament şi productivitate pe termen lung”, adaugă reprezentantul Lugera.

Pentru a maximiza beneficiile inteligenţei artificiale în îmbunătăţirea activităţii angajaţilor este crucială adoptarea unei abordări etice şi responsabile, care să includă formarea şi adaptarea forţei de muncă la noile tehnologii, protejând în acelaşi timp securitatea joburilor şi asigurând un mediu de lucru echitabil şi incluziv, concluzionează Bogdan Gabor.

Gabriel Gătejoiu, HR operations & business development director în cadrul Professional HR Agency, spune că trăim într-o perioadă în care discutăm tot mai frecvent despre AI şi despre faptul că aceasta poate contribui la facilitarea muncii, dar şi despre ameninţarea pe care o reprezintă faţă de securitatea şi stabilitatea locurilor de muncă.

„În realitate, aspectul asupra căruia ar trebui să ne concentrăm este cum putem beneficia de avantajele pe care AI le poate aduce în munca noastră şi cum putem utiliza această facilitate pentru a deveni mai productivi şi pentru a ne concentra pe dezvoltarea acelor aspecte şi competenţe care aduc plus valoare în munca noastră datorită faptului că avem acces la inteligenţa artificială”, susţine el.

Privind la AI ca la un partener în activitatea noastră zilnică putem în mod cert să devenim mai productivi, prin simplul fapt că o serie de acţiuni care ne ocupă mult timp pot fi rezolvate mai rapid, putem obţine mai facil o serie de informaţii care ne sunt necesare şi astfel ne putem îndrepta atenţia către acele activităţi care implică utilizarea creativităţii, a gândirii critice şi a căror finalitate poate avea un aport crescut în business, este de părere Gabriel Gătejoiu.

„Prin urmare, adoptarea inteligenţei artificiale cât mai de timpuriu poate avea o contribuţie extrem de valoroasă la optimizarea activităţii, întrucât în primul rând va permite oamenilor din companii să îşi exerseze şi să îşi îmbunătăţească acele competenţe care vor fi necesare pentru joburile viitorului şi, totodată, putem vedea chiar în prezent impactul acesteia asupra livrabilelor care pot fi superioare din perspectiva indicatorilor timp şi calitate”, a concluzionat el.

Ionela Borsan, recruitment manager în cadrul companiei de recrutare în regim temporar Prohuman România crede că inteligenţa artificială este o inovaţie care suplineşte creativitatea acolo unde este necesar, calculează, măsoară, evaluează.

„Munca de căutare, de analiză şi de sinteză poate fi  realizată acum de către AI, ceea ce în final duce la o eficientizare a activităţii  în materie de timp şi resurse. Contribuţia inteligenţei artificiale îşi are impactul în etapele pe care le parcurge angajatul pentru a-şi duce task-ul la bun sfârşit, însă decizia finală, evaluarea calităţii acesteia, precum şi zona de «human touch» sunt elemente esenţiale care ar trebui să rămână sub egida angajatului”, susţine ea.

Riscul major în a utiliza exclusiv inteligenta artificială în activitatea de zi cu zi poate fi o lipsă a exersării capacităţii de analiză, sinteză, calcul, memorare, ce poate avea impact negativ pe termen lung în asumarea deciziilor, a concluzionat reprezentanta Prohuman.