Într-o ţară care oficial şi-a stabilit ca obiectiv să adere la euro, Raiffeisen Bank a luat decizia să nu mai atragă depozite în euro de la populaţia României. O decizie singulară, sau vor urma şi alte bănci acest trend?
Raiffeisen Bank, a cincea bancă din România, a luat decizia de a nu mai atrage depozite în euro de la populaţie, motivaţia oficială fiind că toate creditele acordate populaţiei sunt exclusiv în lei, ceci nu mai are sens să ofere depozite în euro.
La depozitele în lei Raiffeisen nu mai oferă depozite pe o lună sau trei luni, ci numai pe 6, 12, 24 sau 36 de luni.
La 12 luni dobânda fixă oferită este de 2,5% dacă banii vin prin agenţii, sau de 2,75% facă banii vin prin online. Pentru a primi aceste dobânzi, care sunt mai mari cu 0,25% faţă de dobânda standard, clienţii trebuie să-şi încaseze salariul sau pensia prin Raiffeisen.
Raiffeisen ştie foarte bine că populaţia din România este conservatoare, îşi schimbă foarte greu banca, iar o asemenea decizie de a nu mai oferi depozite în euro nu va avea un impact semnificativ, prin plecarea resurselor financiare.
Raiffeisen, o bancă austriacă, a intrat în România la finalul anilor ’90 şi a cumpărat la începutul anilor 2000 Banca Agricolă, ajungând unul dintre cele mai cunoscute branduri bancare din România, ceea ce i-a permis să atragă o bună parte din economiile populaţiei.
La finalul lui 2018, depozitele atrase de la clienţi, populaţie şi companii, în lei şi valută, au fost de 33 de miliarde de lei, în timp ce creditele acordate persoanelor fizice şi companiilor au fost de numai 26 de miliarde de lei, rezultând un raport subunitar de 0,79% dintre credite şi depozite, ceea ce arată o poziţie extrem de solidă ca siguranţă a economisirilor, dar care, câteodată, mănâncă mai mult din profitabilitate.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro
