• Cele mai multe contracte suspendate erau în industria prelucrătoare, urmată de comerţ şi de hoteluri şi restaurante.

În perioada de urgenţă decretată din cauza pandemiei de COVID-19, statul sprijină com­paniile locale prin decontarea şomajului tehnic pentru angajaţi, o valoare care reprezintă 75% din salariul mediu brut pe economie. După ce starea de urgenţă va trece, angajatorii fie vor reactiva contractele de muncă, fie vor plăti din buzunarul lor dacă aleg să ţină angajaţii în şomaj tehnic.

„După încheierea stării de urgenţă, angajatorii pot alege să reactiveze contractele de muncă. Cei mai mulţi dintre români se vor întoarce astfel la vechile locuri de muncă. Şomajul tehnic este asigurat în mod normal de către angajator. Doar în cazul de faţă s-a hotărât ca pe perioada stării de urgenţă, şomajul tehnic să fie suportat de către stat. În momentul în care vom depăşi această situaţie excepţională, angajatorii care vor dori să-şi menţină angajaţii în şomaj tehnic va trebui să suporte costurile acestei măsuri”, a spus pentru ZF Victor Picu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

El adaugă că guvernul pregăteşte o serie de măsuri active pentru perioada de după 15 mai şi va veni în întâmpinarea celor care au nevoie de ajutor. Victor Picu spune că există informaţii despre companii care cheamă angajaţii la muncă deşi sunt în şomaj tehnic şi îndeamnă salariaţii să sesize Inspecţia Muncii, dacă angajatorii nu respectă legea. „Avem informaţii despre cazuri în care angajaţii sunt presaţi să-şi realizeze în continuare îndatoririle de la locul de muncă, deşi au contractele suspendate şi sunt în şomaj tehnic. Este important ca angajatorii să respecte legea, iar cea mai mare parte dintre aceştia o fac. În cazurile specifice unde avem semnale că angajatorii nu respectă legea, îi încurajăm pe salariaţi să nu accepte situaţia nedreaptă în care sunt puşi, ci să sesizeze ITM. Aceste sesizări pot fi depuse online”, a adăugat preşedintele ANOFM.

Vineri, 24 aprilie, erau 997.937 de contracte suspendate, adică angajaţi trimişi în şomaj tehnic. Din acest punct de vedere, cea mai afectată industrie a fost industria prelucrătoare, cu  299.567 de contracte suspendate, urmată de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autove­hiculelor şi motocicletelor – 188.387 de contracte suspendate şi de hoteluri şi restaurante cu 113.212 de angajaţi trimişi în şomaj tehnic.

„Cererile au fost cu precădere din industria pre­lucrătoare şi din HoReCa. Judeţele care au pro­cesat cele mai multe cereri pentru şomajul teh­nic au fost Cluj, Iaşi, Braşov, Hunedoara şi Pra­hova. Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Bucureşti a fost de departe agenţia care a primit cel mai mare număr de solicitări – peste 100.000 de angajaţi”, a declarat Picu în cadrul unei conferinţe organizate de Ministerul Muncii.