♦ Romaero încă poate veni cu surprize.

Romaero Băneasa lucrează la mai multe proiecte pe fonduri euro­pene, iar cel mai important este cel pentru fuselajul viitorului Airbus Racer, un elicopter-avion ce va putea zbura cu 400 km/h, fiind cu 50% mai rapid decât cel mai rapid elicopter realizat până acum.

Miza proiectului o reprezintă atra­gerea de noi ingineri în cadrul Rom­aero dar şi proiecte care să finan­ţeze activitatea de producţie.

„Fiecare temă este coordonată de un mare producător – Racer e coor­donat de Airbus Helicopters, pro­iectul cu sudura este coordonat de Saab. Proiectul cu tronsonul de aripă este coordonat de IAI, Isra­elian Aircraft Industry iar proiectul cu roboţii colaborativi este coor­donat de Universitatea din Salonic. Con­sorţiile sunt compuse din uni­versităţi de prestigiu, institute şi industrie. Astfel de proiecte aduc pres­tigiu, aduc bani prin proiecte, care merg spre ocuparea forţei de mun­­că a fabricii, dar nu profit. Mai toa­te proiectele de R&D se termină prin producerea unui demonstrator, pu­­nerea la lucru a capabilităţilor Rom­­aero“, a explicat Cristinel Pătraş­cu, head of CEDITA – Centre for Research & Development and Inno­vation in Aerospace Techno­logies în cadrul Romaero.

Cristinel Pătraşcu are o ex­perienţă de aproape 30 de ani în Romaero Băneasa, întâi în perioada 1979 – 2000, fiind în acea perioadă im­plicat şi în proiectul Rombac, pri­mul avion comercial de pasageri asamblat în România, în parteneriat cu BAC – British Aerospace. Româ­nia a fost singura ţară din Europa Centrală şi de Est în care s-au produs avioane de linie, cu excepţia Rusiei. În aii ‘80 s-au asamblat în Băneasa 10 avioane Rombac. 

„În anul 2000 am părăsit Roma­ero pentru că activitatea de proiec­tare era într-un declin mult prea ma­re. După ce am părăsit compania am lucrat mulţi ani în Germania. Am avut privilegiul de a participa la dez­voltarea proiectului Airbus A380 la Hamburg, în Germania, cel mai ma­re avion de pasageri, după care la dezvoltarea proiectului A350, cel mai modern din seria aparatelor de zbor Airbus şi cel cu autonomia cea mai mare. Am lucrat la structură, la ame­na­jări interioare“, a spus Cristinel Pătraşcu.

După ce a lucrat pentru proiecte Airbus în Germania, în 2015 inginerul s-a întors în România.

„Am venit cu gândul de a relua la Romaero ceea ce a fost restructurat, de a pune la punct un centru de cercetare-dezvoltare. La începutul lui 2017 acesta a fost creat. Am făcut concurs pentru angajarea de ingineri, iar cu 2-3 am plecat idn fabrică. Am găsit ingineri tineri, foarte bine pregătiţi. Avem şi doi ingineri tineri, unul din Barcelona, cu doctorat în aeronautică şi un altul specialist în motoare. Ei sunt cei doi pe care mă bazez. Ei sunt cei care m-au ajutat să câştigăm noi proiecte“, a subliniat Pătraşcu.

În afară de Racer Romaero mai are în derulare şi alte proiecte tot cu fonduri europene precum Oasis, struturi neconvenţionale de fabricaţie a avioanelor. Avioanele au structură nituită, iar în Oasis se discută despre sudura prin frecare şi cu laser. De asemenea, într-un alt proiect, vor să producă în premieră absolută un tronson de aripă lung de 7 metri numai din materiale compozite. Într-un alt proiect, tot cu fonduri europene studiază modul de lucru cu roboţi colaborativi, în operaţiuni specifice producţiei de structuri aviatice.

„Proiectele sunt adunate în programul CleanSky2 şi acum va urma un al treilea, poate sub un alt nume. Proiectele sunt coordonate de marii producăotri şi cine vrea, participă cu propuneri. Aşa am câştigat proiectul cu compozite pentru aripă, pentru sudură, pentru roboţii colaborativi. Am învăţat să facem propuneri. Bugetele pentru proiecte sunt de circa 7 mil. euro şi urmează noi apeluri în cadrul viitorului CleanSky“, a subliniat inginerul.

Fuselajul central al elicopterului experimental de mare viteză Racer, dezvoltat sub coordonarea Airbus Helicopters, în cadrul iniţiativei tehnologice europene Clean Sky2, este pregătit pentru livrare, de pe linia de asamblare a ROMAERO. Compania românească a executat fabricaţia, din materiale compozite şi aluminiu, precum şi asamblarea structurii proiectate integral în ţara noastră, de specialiştii Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare Aerospaţială „Elie Carafoli“ - INCAS.

Rezultatul proiectului a fost prezentat în cadrul unui eveniment desfăşurat luni, la Bucureşti, în prezenţa ministrului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Claudiu Năsui, ministrului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ciprian Teleman şi a reprezentaţilor Airbus Helicopters şi Clean Sky 2 Joint Undertaking.

RACER (Rapid and Cost - Effective Rotorcraft) este proiectul fanion al iniţiativei tehnologice Clean Sky 2, cel mai important parteneriat public-privat din cadrul Horizon 2020, destinat dezvoltărilor tehnologice menite să reducă impactul aviaţiei asupra mediului şi să susţină competitivitatea sectorului. Din bugetul total de peste 4 miliarde Euro al programului, României, în calitate de partener cheie prin intermediul Consorţiul RoC (INCAS şi ROMAERO), i-au fost alocate 8,5 milioane Euro.

„Odată cu Racer vom atrage mai uşor studenţi. Un succes de acest tip poate exercita şi o atracţie pentru studenţi. Romaero mai poate veni cu surprize şi noi putem produce un elicopter sau un avion. Pregătim un produs al Romaero, nu neapărat un aparat nou de zbor, dar la un aparat de zbor care să folosească tehnologiile de propulsie ale viitorului imediat, care nu sunt motoare termice. Pe acest proiect dorim să ne axăm, în paralel cu alte proiecte de R&D ca cele pe care le-am menţionat“, a explicat inginerul român. Având în vedere că avioanele electrice reprezintă următorul pas în industria aviatică, mai ales dacă este analizată creşterea semnificativă a dronelor, următorul pas ar putea fi avionul electric produs în România.

„Statul trebuie să investească în cercetare şi dezvoltare. Cum anume foloseşte banii, e o altă discuţie. Părerea mea este că institutele nu ar trebui să deţină monopolul tuturor actrivităţilor de R&D. Cercetarea şi dezvoltarea sunt apanajul institutelor, dar cea aplicativă poate fi făcută mult mai bine de entităţi precum centrul pe care îl conduc din cadrul unei societăţi comerciale de profil. Noi avem capabilităţile tehnice, ştim mai bine ce este necesar pentru dezvoltare, cum se poate fabrica“, a subliniat Cristinel Pătraşcu.