„Sănătatea nu este şi nu trebuie să reprezinte niciodată o miză electorală sau un prilej pentru demagogie şi oportunism politic. Starea de sănătate a unei naţiuni este un vector indiscutabil pentru progres şi, din această perspectivă, se impune ca politicile publice în acest domeniu să fie bine fundamentate. Vă asigur că mă voi implica, ori de câte ori voi considera că este nevoie, în corectarea unor situaţii incorect gestionate, care pun în pericol îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare a României. Momentul de astăzi este un foarte bun exemplu că eforturile susţinute duc la punerea în practică a angajamentelor asumate”, a spus Klaus Iohannis.

Preşedintele a mai spus că este încrezător că, deşi rezultatele nu vor apărea peste noapte, se va reuşi, printr-un efort naţional, îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei.

„În ceea ce priveşte aplicarea Planului naţional pentru prevenirea şi combaterea cancerului, avem obligaţia să acţionăm acum, în numele tuturor celor care au pierdut lupta cu această boală şi al celor care astăzi se confruntă cu un diagnostic dramatic. Sunt progrese remarcabile ale ştiinţei medicale, sunt tehnologii de ultimă generaţie care transformă cancerul într-o boală care poate fi controlată. Românii au dreptul la aceste inovaţii ale prezentului. Prin legea promulgată astăzi, transpunem în practică dreptul fundamental la sănătate. Actorii cu responsabilităţi, în parteneriat cu mediul academic şi mediul privat, au obligaţia de a identifica soluţiile, pentru a permite accesul larg la opţiuni terapeutice adecvate.

În acelaşi timp, subliniez că acţiunea doar pe componenta clinică nu va reuşi să influenţeze în mod semnificativ statisticile privind mortalitatea şi morbiditatea prin cancer”, a mai spus preşedintele.

Raportul Comisiei Europene privind Starea Sănătăţii în Uniunea Europeană pentru anul 2021 este elocvent în acest sens pentru situaţia din România. Astfel, ţara noastră ocupă locul trei în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte mortalitatea care poate fi prevenită. Aproape jumătate dintre decesele din anul 2019 pot fi atribuite factorilor de risc comportamentali, inclusiv fumatul, alimentaţia nesănătoasă, consumul de alcool şi activitatea fizică scăzută. Factorii de mediu, precum poluarea aerului, contribuie, de asemenea, la un număr considerabil de decese.