Potrivit Codului Fiscal, companiile de tutun cu o cotă de piaţă mai mare de 5% sunt obligate să distrugă  ţigaretele de contrabandă, care sunt mărci din portofoliul propriu. De asemenea, producătorii legali distrug şi restul mărcilor necomercializate în România, precum şi tutunul vrac confiscate, într-un procent corespunzător cotei de piaţă a fiecăruia. Distrugerea are loc în prezenţa unei comisii din care fac parte reprezentanţi ai Poliţiei şi ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Odată primită notificarea din partea autorităţii care a făcut confiscarea, fie că e vorba de două pachete capturate la Halmeu sau de 100.000 la Albiţa, reprezentantul producătorului se deplasează la locul respectiv şi le ridică, pe bază de proces verbal. Nepreluarea produselor de către companiile de tutun, în termen de 30 de zile de la data înştiinţării, atrage suspendarea autorizaţiei.

Procedura de distrugere a ţigaretelor, propusă de industria tutunului în urma cu câţiva ani, s-a dovedit a fi cea mai eficientă. În urmă cu circa zece ani, ţigaretele confiscate erau revalorificate de autorităţi, la preţuri inferioare celor practicate de producători şi fără acordul deţinătorilor mărcilor. Astfel, statul făcea concurenţă neloială şi încălca dreptul de proprietate al companiilor asupra mărcilor. În aceste condiţii, Ministerul Finanţelor a acceptat soluţia distrugerii, cu toate că de-a lungul timpului aceasta a fost contestată de diverse autorităţi, dat fiind că o parte din sumele obţinute din vânzarea confiscatelor se transformă în bonificaţii. Iniţial, JTI a distrus prin incinerare, însă costurile ridicate şi eventualele probleme de mediu au impus găsirea altor soluţii. S-a încercat şi distrugerea directă, la groapa de gunoi, unde se turnau diverse substanţe pentru denaturarea produselor, după care pachetele erau presate cu buldozerul şi acoperite cu pământ. În prezent, pachetele sunt tocate înainte de fi duse la groapa de gunoi, pentru a se elimina riscul recuperării lor.

”Aşa-zisa indexare a cursului la care se calculează acciza şi ulterior stabilirea unui curs arbitrar pentru 2015 au dus contrabanda la cote record – media anuală de 16% din 2014, cea mai ridicată din ultimii patru ani, a fost mult depăşită de nivelul înregistrat în ianuarie 2015, potrivit datelor preliminare ale Novel. În plus, a fost schimbată şi structura accizei, astfel încât componenta ad valorem nu se mai modifică gradual, cu 1%, ci brusc, cu 4%, ceea ce înseamnă că diferenţele de preţ între produsele cele mai ieftine şi cele mai scumpe se va diminua. În consecinţă, cine va avea bani, va fuma Sobranie, cine nu, de contrabandă. Iar propunerile de modificare a Codului Fiscal nu fac decât să ne sporească îngrjiorarea. Accizele la ţigarete sunt singurele care continuă să crească înainte de termen, astfel că în 2015 vor ajunge la nivelul prevăzut în Directiva europeană privind taxarea produselor din tutun pentru 2018!  Experienţele trecutului, pe care guvernanţii le uită mult prea uşor, arată că tot ce s-a obţinut suplimentar pe termen scurt, a fost pierdut înzecit pe termen mediu.  În strategia fiscal bugetară era prevăzută o creştere anuală de 10% la încasări din acciză. Cursul la care s-a plătit acciza a crescut artificial în 2014 cu 5%, dar încasările numai cu 3-4% (procentul include creşterea anuală a accizei), din cauza scăderii pieţei legale! Reamintesc şi că, în 2010, după o mărire cu 50% a accizei în mai puţin de nouă luni, contrabanda a depăşit cota de 36%. Dat fiind că un punct procentual de contrabandă înseamnă pierderi la buget de circa 35 milioane de euro, subiectul a devenit la momentul respectiv o prioritate pe agenda Consiliului Suprem de Apărate a Ţării. Ar fi bine să nu ajungem în situaţia de atunci ca să elaborăm o Strategie naţională de combatere a contrabandei, strategie care să fie susţinută de toţi actorii implicaţi, de cei care concep politicile fiscale şi de cei care le aplică”, a declarat Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.

Pe parcursul anului trecut, JTI România a distrus peste 985.000 pachete de ţigarete de contrabandă şi circa 3.900 kg de tutun. Compania a cheltuit 75.000 euro doar pentru procedurile de distrugere din 2014, sumă reprezentând transport, chirii, forţă de muncă, pază, electricitate. Acestor sume cheltuite periodic, li se adaugă investiţia iniţială în utilajul de tocare.

Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, JTI a virat la buget circa 650 milioane de euro, reprezentând accize, TVA, taxe şi contribuţii.

JTI a încheiat în 2007 cu Comisia Europeană, un acord potrivit căruia, în cazuri de confiscări mai mari de 50.000 de ţigarete, compania plăteşte integral diferenţa de taxe dintre statul în care au fost confiscate şi statul în care au fost produse. În cazul în care confiscările totalizează, într-un an, 90 milioane ţigarete, diferenţa de taxe e plătita de patru ori.

De asemenea, compania a implementat sisteme de trasabilitate (“track and trace”) la nivel de cartuş, pe baza cărora se poate identifica exact când şi unde a fost fabricat produsul (până la detalii legate de schimbul de lucru sau maşina de împachetat) şi cine a fost primul distribuitor. De asemenea, s-a implementat  programul de cunoaştere a clienţilor, “Know Your Customer”, care a implicat verificări complexe şi eliminarea unor distribuitori care nu au indeplinit criteriile de certificare.

JTI România a fost prima companie de tutun care a iniţiat colaborarea cu autorităţile statului în scopul combaterii traficului ilegal cu ţigarete, prin încheierea unui parteneriat cu ANAF, în 2005. Ulterior, compania a demarat parteneriate cu autoritatea vamală, Inspectoratul General al Poliţiei şi cu Poliţia de Frontieră. În perioada 2010-2013, JTI a donat Vămii 28 de câini instruiţi pentru depistarea ţigaretelor de contrabandă şi masini special echipate. Totodată, JTI oferă autorităţilor sprijin pentru identificarea produselor contrafăcute, descoperirea marcajelor false, informaţii referitoare la tehnica procesului de fabricaţie a ţigaretelor. În toamna anului trecut, cele trei mari companii de tutun au semnat un Protocol de colaborare cu Direcţia Generală a Vămilor, în scopul combaterii pieţei negre. În anul în curs, JTI donează Vămii alţi patru câini care vor fi instruiţi pentru depistarea produselor din tutun de contrabandă.