Deşi România stă bine la taboul macroeconomic, problema o prezintă creşterea PIB potenţială, care este mult mai redusă decât în perioada 2005-2008, când se situa în jur de 5% pe an şi a fost depăşită de economie, pe când în ultimii ani s-a situat la circa 2%-2,5%.

Deteriorarea indicatorului este pusă pe seama celor trei factori care contribuie la creşterea potenţială, respectiv capitalurile, demografia şi productivitatea, care au consemnat o descreştere în ultima perioadă.

"Pe termen lung, aceasta contează şi agenda nu este pe placul tuturor. Dar lucrul interesant este că, indiferent de obiectivul pe care societatea românească îl pune în faţă, fie că este intrarea in zona euro, fie că este vorba despre o creştere economică de 5%, fie de dezvoltarea sistemului de pensii, acelaşi set de măsuri trebuie să fie luat. Nu vorbim de un program separat de altul, acelaşi set trebuie aplicat în sectorul real al economiei, indiferent de scopul pe care ni-l propunem", a declarat vineri Valentin Lazea, economist şef al BNR, la conferinţa "Central & Eastern European Pension Investment Forum".

El a atras atenţia, referitor la PIB-ul potenţial, că trebuie privit spre investiţiile străine directe, care s-au redus cu 5 miliarde euro faţă de anii ante-criză, de la 7,5 la 2,5 miliarde euro pe an.

Acestea ar putea fi recuperate prin îmbunătăţirea investiţiilor, prin absorbţia fondurilor europene, orientarea bursei de valori către pieţele emergente, astfel că toţi trebuie să se gândească ce este de făcut, în opinia lui Lazea.

Totodată, demografia arată îngrijorător, având în vedere că numărul nou născuţilor s-a redus substanţial în fiecare an.

"Astfel, putem să-i lăsăm în câmpul muncii pe cei capabili până la 65 de ani, să avem un program pentru reîntoarcerea românilor din străinătate, să stimulăm părinţii să facă mai mulţi copii prin alocaţii mai bune şi alte multe lucruri care trebuie făcute", a spus economistul.

Lazea a atenţionat că, la capitolul productivitate, România este pe ultimul loc din Europa, din punct de vedere al testelor PISA, la matematică, ştiinţe şi citit.

"Nu poţi să atingi o creştere economică de 5% cu astfel de rezultate. Concluzia este că orice ai face pentru dezvoltarea sectorului de pensii este bun şi pentru adoptarea euro şi pentru creşterea economică. Dar sunt măsuri greu de luat, nepopulare, costisitoare din punct vedere politic", a mai punctat reprezentantul băncii centrale.