CEO-ul Ryanair, Michael O’Leary, primeşte delegaţia de jurnalişti venită din România din care făceam parte pentru a-i lua un interviu, într-un birou din sticlă, aflat într-o încăpere tip open space unde se află mare parte din angajaţii companiei.

Are o cămaşă albastră, cu mânecile suflecate până la cot şi se ridică din când în când, fie pentru a se uita în atlas, fie pentru a-şi chema angajaţii să ne furnizeze anumite materiale. La un moment dat, fluieră pentru a-l chema pe David O’Brien, directorul comercial şi cel care a vizitat România în perioada recentă cu prilejul lansării noilor rutele ale Ryanair de pe aeroportul din Bucureşti. Cunoscut în presa internaţională pentru strategiile agresive ale Ryanair,  dar şi pentru dezinhibarea de care dă dovadă în interviurile cu jurnaliştii, discursul său este unul energic, presărat de glume.  

”Avem un an grozav, care nu s-a terminat încă”, spune O’Leary, referindu-se la compania care şi-a revizuit ţinta de profitabilitate cu 25% anul acesta. Ryanair, care are peste 190 de destinaţii în 31 de ţări, a transportat astfel anul trecut 87 de milioane de pasageri şi a ajuns la un profit net de 523 de milioane de dolari. 25% din acesta a fost realizat prin intermediul taxelor adiţionale şi al serviciilor achiziţionate de pasageri la bordul aeronavelor. Cifrele înregistrează o îmbunătăţire semnificativă în 2015: cea mai recentă prognoză oferită de companie estimează că Ryanair va transporta până la finalul anului 104 milioane de pasageri, iar profitul va depăşi pragul de un miliard de euro şi va fi cuprins între 1,18 miliarde de dolari şi 1,23 miliarde de dolari în anul fiscal ce se va încheia în martie 2016, în creştere cu 25% faţă de previziunile iniţiale.

Strategia de a fi mai serviabil cu clienţii va genera o revoluţie în industria aviatică – spune el. ”Nimeni nu mi-a spus vreodată că dacă voi fi drăguţ cu clienţii, acest lucru va fi bun pentru afacere”, mărturiseşte O’Leary cu sinceritate. ”Este o experienţă total nouă pentru mine. Credeam că a fi drăguţ înseamnă să le oferi oamenilor bilete de avion la preţuri scăzute şi zboruri care să nu întârzie, dar se pare că poţi fi chiar mai bun de atât. Această strategie funcţionează în mod cert, iar rezultatele vorbesc de la sine. Combinaţia dintre preţuri foarte scăzute şi repararea lucrurilor de care pasagerii nu erau fericiţi au efecte bune asupra afacerilor.”

De aproximativ doi ani, Ryanair şi-a modificat politicile agresive în ce îi priveşte pe pasageri, iar rezultatele sunt vizibile. ”Ce am învăţat în ultimele 18 luni a fost că nu este suficient să ai doar preţuri scăzute, trebuie să ai preţuri scăzute, să îmbunătăţeşti serviciile şi să repari lucrurile de care oamenii nu sunt mulţumiţi –  eram prea agresivi în ce priveşte politica de bagaje, prea agresivi în ce priveşte oferirea de bilete fără locuri atribuite, ce îi stresa pe pasageri. Am învăţat că atât timp cât combinăm preţurile scăzute cu servicii pentru clienţi rezonabile, trebuie să continuăm să îmbunătăţim website-ul, aplicaţia de mobil, etc.”

O’Leary spune că plănuieşte să extindă Ryanair pe noi pieţe, iar România se află pe lista. În aproximativ cinci ani, şi-a propus să facă din Ryanair compania numărul 1 din punct de vedere al pasagerilor transportaţi pe piaţa locală, aspect ce include şi lansarea de zboruri interne.

”Trebuie să continuăm să ne extindem pe noi pieţe. România este o piaţă nouă pentru noi, trebuie să învăţăm diferite lucruri despre România. În cazul meu, trebuie să reînvăţ lucruri despre România şi Bucureşti, în special”, explică el, referindu-se la experienţa avută până acum în ţară, în perioada comunismului. ”Am avut cea mai proastă experienţă de călătorie din viaţa mea în România şi Bucureşti în perioada lui Ceauşescu.Când am început cu Ryanair, în 1986, luam în leasing aeronave de la Tarom, aeronavele nu erau foarte bune, erau vechile Rombac 11, dar piloţii şi inginerii erau excepţionali. Dar să mergi spre Bucureşti în perioada respectivă era un coşmar. Coşmarul începea de la intrarea pe Otopeni, intrarea în sala de protocol, unde era o masă plină de oameni de la Tarom, din care nu ştiai cine e cel responsabil de decizii - de fapt nu erau niciodată cei de la Tarom. Moneda de schimb atunci erau ţigările Kent, dacă aduceai ţigări, puteai să cumperi orice, dacă veneai cu bani, nu puteai să cumperi nimic.”

Cea mai neplăcută experienţă de zbor a CEO-ului a fost când a zburat de pe aeroportul Heathrow din Londra la Bucureşti cu Tarom. ”Avionul a avut a avut o întârziere de două ore pentru ca un politician să ajungă. S-a urcat în avion cred că cu două cuptoare cu microunde, trei televizioare şi lumea era mutată de pe scaunele lor pentru ca acele televizioare să fie aşezate”.

Din cauza vremii nefavorabile, avionul a fost direcţionat spre Timişoara.

„Când am ajuns la Timişoara, nu ni s-a spus nimic, ne-au dus în terminalul aeroportului, au închis lumina şi uşile şi ne-au lăsat noaptea acolo. În dimineaţa următoare cineva a deschis uşile, a aprins lumina şi ne-a  adus mâncare, peşte învelit în ziar. Şi paznicii înarmaţi ne-au luat pe toţi şi ne-au dus la gara din Timişoara. Nimeni nu ştia unde ne duc. Câteva ore mai târziu am ajuns la Bucureşti. Nu doar străinii aveau parte de asemenea tratament, ci şi românii.”, mai spune executivul. 

Compania aeriană low-cost înfiinţată în urmă cu aproximativ 30 de ani şi-a câştigat renumele pentru agresivitatea cu care face concurenţă celorlalţi operatori aerieni prin cele mai mici preţuri, dar şi prin inflexibilitate în serviciile oferite pasagerilor. Anul trecut, de pildă, Ryanair a operat cu un tarif mediu la biletele de avion de 47 de euro, în timp ce tariful mediu practicat de competitori a fost de 156 de euro.

Ryanair nu este la prima experienţă pe piaţa locală: compania a operat începând cu 2009 din România de pe aeroporturile din Constanţa şi Târgu-Mureş, activitate care a încetat doi ani mai târziu din motive comerciale, potrivit reprezentanţilor companiei. Irlandezii şi-au reînceput activităţile de pe piaţa locală anul trecut, oferind cele mai scăzute tarife pentru Londra şi Dublin. Acestea s-au dovedit populare în rândul pasagerilor români, prin urmare compania a decis să crească numărul de rute de pe aeroportul Henri Coandă pentru anul următor la 8 şi să transporte de aici peste 1 milion de pasageri. Irlandezii vorbesc şi despre deschiderea unui centru de operaţiuni în România în iarna lui 2016, odată cu livrarea a 50 din noile aeronave, dintre care o parte vor fi disponibile şi din România. Ca parte a strategiei de extindere, Ryanair şi-a propus ca până în 2019 să ajungă la peste 3 milioane de pasageri transportaţi de pe aeroportul din Bucureşti.

Mai multe despre experienţa CEO-ului Ryanair în România şi despre cum va schimba industria aeriană compania irlandeză veţi afla în următorul număr al Business Magazin.