Lituania şi Estonia au răspuns „presiunii pozitive şi constructive” venite din partea preşedintelui american Donald Trump, devenind primele ţări din NATO care promit să cheltuiască mai mult de 5% din PIB pentru apărare, în cadrul unui plan de consolidare semnificativă a capacităţilor militare, raportează Financial Times.

Kęstutis Budrys, ministrul de externe al Lituaniei, a declarat pentru FT că Europa intră într-o „nouă eră”, după ce statul baltic, aflat în apropierea Rusiei, a anunţat că va aloca între 5% şi 6% din PIB pentru apărare, începând de anul viitor şi până cel puţin în 2030. Aceasta ar reprezenta aproximativ dublul nivelului actual.

„Desigur, există presiune, dar este o presiune pozitivă şi constructivă din partea celui mai mare aliat strategic al nostru”, a afirmat el. „Nu putem ignora aceste mesaje. Totuşi, nu este singurul motiv... Este esenţial pentru noi să avem capacităţi reale de apărare pe propriul teritoriu”.

Prim-ministrul estonian Kristen Michal a răspuns la promisiunea Lituaniei, anunţând că ţara sa va viza şi ea alocarea a 5% din PIB pentru apărare, faţă de 3,7% în prezent, ceea ce va depăşi procentul cheltuit de SUA din PIB-ul lor.

„Principalul nostru partener de securitate, sub conducerea noii sale administraţii, a transmis un mesaj clar: cheltuielile de apărare ale NATO trebuie să crească.

Ştim cine ne este adversarul şi sunt pe deplin de acord – obiectivul nostru ar trebui să fie de 5%”, a spus Michal.

Conform oficialilor europeni, NATO îşi va revizui obiectivul informal pentru cheltuielile de apărare la summitul din iunie, crescându-l de la 2% la 3% sau 3,5%, ca reacţie la invazia Rusiei în Ucraina. Totuşi, Trump a insistat ca această ţintă să fie de 5%, iar acum mai multe ţări din prima linie a NATO, inclusiv Polonia, care depăşeşte deja 4% din PIB pentru apărare, susţin această cifră.

Din cele 32 de state membre NATO, 23 au atins obiectivul de 2% anul trecut, în contextul în care cheltuielile pentru apărare în Europa au crescut treptat în ultimul deceniu, după anexarea Crimeii de către Rusia. Însă, există şi state care nu au atins acest obiectiv, precum Spania, Italia şi Belgia, care au alocat mai puţin de 1,5% din PIB în 2024.

În întreaga Europă există îngrijorări legate de sursele de finanţare pentru aceste cheltuieli suplimentare, dar şi de modul în care vor fi acceptate de populaţie, în special dacă acestea vor afecta alte domenii de servicii publice.