♦ Un alt drum de acces direct în centura Bucureştiului este o măsură obligatorie pentru rezolvarea problemei, însă nu există şanse pentru a fi gata mai devreme de sfârşitul acestui an, ţinând cont de nevoia aprobării PUZ, a autorizării construirii şi a execuţiei efective ♦ Dan Trifu, vicepreşedintele Eco-Civica, ONG care a avut iniţiativa interzicerii circulaţiei pe drumul Vadul Moldovei, spune că niciun document nu prevede accesul în cartier prin pădure ♦ „Victime sunt cetăţenii de bună credinţă care şi-au cumpărat locuinţe în acel ansamblu, fiind minţiţi că accesul prin pădure este legal“, spune el.

Autorităţile nu ar trebui să mai acorde noi avize pentru construcţii în zona pădurii Băneasa, după situaţia generată de drumul forestier închis de Romsilva la începutul anului 2023, este opinia specialiştilor din domeniul urbanismului.

Un grup de lucru comun cu reprezentanţi ai autorităţilor, ai instituţiilor şi ai dezvoltatorilor ar fi un prim pas în găsirea soluţiilor pentru problema generată de drumul forestier pe care, până la începutul acestui an, îl foloseau locuitorii din ansamblul rezi­denţial Greenfield Băneasa.

Drumul care a fost închis de Romsilva în prima săptămână din ianuarie este, în mod legal, de netra­versat, fiind parte din pă­dure. Totuşi, cum singura alter­nativă existentă pentru a ajunge în şi din complex este insuficientă, ideea propusă este folosirea provizorie a drumului până la o nouă soluţie.

„Nu văd fezabilă şi nici morală emiterea de noi autorizaţii de construire în zonă, în absenţa unor modelări de trafic şi soluţii de acces, autorizate, care să re­zolve problema traficului în zonă“, spune Mihaela Puşnava, urba­nist şi fondatoarea Agorapolis.

Zona ar avea nevoie de o nouă documentaţie de urbanism, care să reglementeze modul în care se poate face accesul la centura Bucureştiului, ţinând cont de potenţialul dezvoltării acesteia şi care să rezolve problema circu­laţiilor în zonă.

„Cred că ar trebui constituit un grup de lucru comun, în care să fie invitaţi reprezentanţi ai celor două autorităţi publice locale – municipiul Bucureşti, Primăria Sectorului 1, ai instituţiilor – CNAIR, CFR, Romsilva, APM, precum şi ai proprietarilor din zonă (dezvoltatori), pentru a găsi o cale agreată de toate părţile pentru a ieşi din impas, având în vedere în primul rând interesul public al comunităţii din Greenfield“, mai spune Mihaela Puşnava.

Un alt drum de acces direct în centura Bucureştiului este o măsură obligatorie pentru rezolvarea problemei, însă nu există şanse pentru a fi gata mai devreme de sfârşitul acestui an, ţinând cont de nevoia aprobării PUZ, a auto­rizării construirii şi a execuţiei efective.

Dan Trifu, vicepreşedintele Eco-Civica, cea care a avut iniţiativa interzicerii circulaţiei pe drumul Vadul Moldovei, spune că în aprobările primite de Impact Developer & Contractor înainte de începerea construcţiei se specifica obligaţia de a face, pe banii proprii, un nou acces în cartier din Şoseaua de Centură.

„În actele de reglementare de mediu, Aviz de mediu şi Acord de mediu, se precizează că nu va exista un alt acces, adică prin pădure. De asemenea, dezvolta­torul se obligă să se retragă la minimum 15 metri de pădure, să îngrădească ansamblul, pentru a nu pătrunde fauna şi pentru ca animalele de companie să nu pătrundă în pădure, să educe locuitorii în ceea ce priveşte protejarea pădurii“, spune Dan Trifu, adăugând însă că dezvoltatorul nu s-a achitat de aceste obligaţii.

El mai spune şi că niciun document nu prevede accesul în cartier prin pădure.

„Victime sunt cetăţenii de bună credinţă care şi-au cumpărat locuinţe în acel ansamblu, fiind minţiţi că accesul prin pădure este legal“, spune Dan Trifu de la Eco-Civica.

La rândul său, Constantin Sebeşanu, CEO al dezvoltatorului Impact, spunea săptămâna trecută că, în 2007, la momentul demarării lucrărilor de construcţie pentru ceea ce este astăzi Greenfield, drumul în cauză era public, nu forestier.

Dincolo de drumul problematic, reprezentanţii Impact spun că au făcut demersuri pentru a mai construi alte trei căi de acces în ansamblul Greenfield, însă de patru ani aşteaptă avizul autorităţilor pentru a le putea amenaja propriu-zis. Între timp, locatarii petrec ore întregi pentru a ajunge şi a pleca de acasă, iar în trecut au avut loc şi proteste pentru că drumul alternativ celui forestier nu este suficient pentru toate maşinile cu care se deplasează cei peste 6.500 de locuitori ai ansamblului.

Săptămâna trecută, la câteva zile de la declanşarea crizei din Greenfield, Nicuşor Dan, primarul Bucureştiului, a scris, într-o postare pe Facebook, că vina pentru situaţia celor 6.500 de locuitori ai complexului rezidenţial Greenfield din Pădurea Băneasa, care nu mai pot folosi drumul Vadul Moldovei pentru a intra şi a ieşi din complex, aparţine la comun dezvoltatorului imobiliar şi autorităţii locale.

El a precizat că nu va face demersuri pentru ca drumul forestier să devină unul permanent, deoarece nu există nicio documentaţie de urbanism care să-l prevadă, însă este de acord cu soluţia provizorie de traversare a pădurii pe drumul forestier existent până la construirea unor ieşiri definitive în şoseaua de centură.

„Primii locatari s-au mutat în Greenfield în 2008. Şi puteau intra în cartier liniştiţi pe drumul din pădure. Aşadar soluţia ´provizorieª cu care e de acord acum primarul Capitalei e deja provizorie de 15 ani. Aşadar, de 15 ani, cu excepţia unuia singur în care a fost blocat, drumul ´forestierª a fost folosit zilnic de multe sute de maşini, fără ca primarul actual să fi trebuit să fie de acord cu asta. Iar pădurea a trăit bine-mersi, n-a omorât-o nimeni. Ba chiar, câţiva locuitori mai inimoşi din Greenfield o curăţă de câteva ori pe an de tonele de gunoaie lăsate în ea de vizitatori din afara cartierului“, a scris pe Facebook un locuitor al complexului Greenfield.

Deşi situaţia drumurilor nu s-a rezolvat, complexul Greenfield din sectorul 1 a continuat să se extindă, iar numărul de locuitori – să crească. Mai mult, planul este dezvoltarea şi mai departe, fiind conturat un proiect până în 2028, când complexul ar urma să ajungă la circa 7.000 de apartamente, potrivit site-ului de prezentare a proiectului. În prezent, se lucrează la dezvoltarea unei faze numite Ansamblul Teilor, cu 1.732 de apartamente în 23 de blocuri, iar în perioada 2023-2028 se va lucra la Ansamblul Castanilor, cu 1.324 de apartamente în 15 blocuri.

Înaintea demarării oricăror lucrări de construcţie însă, drumurile de acces ar trebui să fie prima grijă a dezvoltatorilor, pentru că de ele depinde buna circulaţie a locatarilor, este opinia specialiştilor din domeniul urbanismului. Astăzi, în Greenfield, un drum care nu dura mai mult de cinci minute a ajuns să-i „coste“ pe locuitori mai bine de o oră.