CSM a transmis, în 11 septembrie, într-un comunicat, că "lansarea, prin orice mijloc de comunicare în masă, de către vectori de imagine - indiferent dacă sunt analişti, jurnalişti, politicieni - în spaţiul public, a unor teme ce exced cadrului constituţional în materia înfăptuirii justiţiei în România, reprezintă un potenţial de afectare a independenţei şi prestigiului acesteia şi o agresiune la principiile statului de drept".

De asemenea, este invocat articolul 152, alin. 1 care stabileşte limitele revizuirii Constituţiei României, menţionându-se, printre altele, faptul că nu pot fi modificate caracterul naţional unitar, forma republicană de guvernământ şi limba oficială a statului.

"Dorim să le reamintim membrilor CSM că articolul 10 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului stabileşte că orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. De asemenea, jurisprudenţa CEDO arată că libertatea de exprimare este protejată atâta timp cât se urmăreşte dezbaterea liberă şi cu bună-credinţă a chestiunilor de interes public, inclusiv atunci când este vorba de funcţionarea justiţiei. Dreptul la liberă exprimare include, în consecinţă, şi dreptul de a dezbate prevederile Constituţiei României, inclusiv pe acelea care nu fac obiectul revizuirii", se arată într-un comunicat semnat de ActiveWatch

Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul de Resurse Juridice, Centrul de Resurse pentru Participare Publică - CeRe şi Asociaţia Funky Citizens.

ONG-urile mai spun că, "într-o societate ce se vrea a fi democratică, dezbaterea publică trebuie să fie liberă, neinhibată de teme tabu, în limitele toleranţei şi a respectului pentru diversitatea opiniilor".

"Astfel de dezbateri nu pot decât să consolideze spiritul democratic în societate, nicidecum să-l «agreseze». Tocmai interzicerea sau restrângerea dezbaterii libere de idei poate contribui la subminarea democraţiei şi a statului de drept, prin apariţia unor opinii sau curente politice radicale", se mai spune în comunicat.

Totodată, reprezentanţii societăţii civile spun că CSM poate fi acuzat de dublu standard, din moment ce nu a existat o reacţie similară la dezbaterile pe marginea formei de organizare a statului.

"Monarhia constituţională este sprijinită deschis în spaţiul public de un mare număr de români, printre care se află importanţi lideri politici, formatori de opinie, jurnalişti sau oameni de cultură. De altfel, chiar televiziunea publică difuzează săptămânal o emisiune care susţine soluţia monarhiei constituţionale", completează aceştia.

Prin urmare, organizaţiile semnatare solicită Consiliului Superior al Magistraturii ca, în calitate de garant al independenţei justiţiei, să organizeze o dezbatere publică cu privire la modalităţile alternative de organizare a justiţiei care să fie în concordanţă cu drepturile minorităţilor naţionale menţionate în documentele internaţionale asumate de către România.

Punctul de vedere al CSM a fost făcut public, în 11 septembrie, "având în vedere vehicularea şi dezbaterea în mass-media a unui proiect privind Statutul Special al Ţinutului Secuiesc din România".

CSM citează prevederi conform cărora "este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare; prin lege organică pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii".

CSM citează şi prevederile privind folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie: Procedura judiciară se desfăşoară în limba română; Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice; Modalităţile de exercitare a acestui drept, inclusiv prin folosirea de interpreţi sau traduceri, se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiţiei şi să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi; Cetăţenii străini şi apatrizii care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.

Potrivit proiectului de autonomie a Ţinutului Secuiesc a Uniunii apărut în presă, pe care conducerea UDMR nu o comentează, nefiind cea oficială, locuitorii din Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară.

"Ţinutul Secuiesc se constituie ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut, cuprinzând unităţi administrative din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. (…) Limba maghiară, alături de limba română este considerată limbă oficială în regiune. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum şi în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă. (…) Cetăţenii rezidenţi pe teritoriul Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară. Instanţele sunt obligate să primească aceste înscrisuri şi să recunoască întreaga lor eficacitate juridică", se mai arată în documentul citat.

Conducerea UDMR susţine că varianta oficială a proiectului de autonomie a Ţinutului Secuiesc iniţiat de Uniune va fi afişată pe site-ul propriu în limbile română şi maghiară în perioada următoare.

De altfel, după exprimarea punctului de vedere al CSM, UDMR a transmis într-un comunicat că UDMR instituţia "şi-a depăşit atribuţiile constituţionale, exprimându-şi un punct de vedere politic, într-un subiect politic, cu privire la un proiect de lege apărut în presă".