♦ Planuri şi proiecte de investiţii există în sănătatea privată, piaţa are un potenţial mare de creştere ♦ Este nevoie de medici, dar mai ales de personal auxiliar bine pregătit ♦ Lipsesc protocoalele din sistemul medical, iar la stat pacientul nu urmează un drum bine organizat când are o problemă ♦ Sistemul privat este „locomotiva“ schimbării care să se transpună şi în sistemul de stat.

Modul în care este orga­nizat sistemul sanitar din Româ­nia poate fi mult îm­bunătăţit, spun an­treprenorii cli­nicilor şi spitalelor private, de pro­fesie medici. Una din­tre provocă­rile comune o re­prezintă găsirea resursei umane, mai ales a a­sis­tenţilor medicali, în condiţiile în care în sănă­tate învăţarea este perma­nentă. Lipsesc însă proto­coalele şi politicile publice de sănătate care să facă drumul pacientului în sistemul medical mai uşor pentru că nevoia şi capacitatea de investiţii există.

Acestea au fost câteva dintre ideile dezbătute săp­tămâna trecută la Cluj-Napo­ca de către medicii care au pornit clinici şi spitale pe cont pro­priu. Ei au fost prezenţi la evenimen­tul „ZF/ BT Health. Sănă­tatea, în prim-plan. Cum arată piaţa medicală la nivel local?“, organizat de Ziarul Financiar şi Banca Tran­sil­vania. Eve­nimentul organizat la Cluj-Napoca a fost primul dintr-o serie de conferinţe în care adu­cem la aceeaşi masă an­treprenorii din Sănătate pen­tru a vedea cum este piaţa medicală şi ce soluţii sunt la problemele cu care se confruntă.

„Unde există calitatea vieţii, ora­şe­le se dezvoltă, oamenii nu pleacă, even­tual încep să se întoarcă. Vrem să vor­bim despre Sănătate în scopul unei in­flu­enţări într-o direcţie bună a unei po­li­tici naţionale. Pacienţii români cresc o dată cu creşterea economiei, le cresc aşteptările pentru servicii medi­cale din ce în ce mai bune. Sistemul medical pri­vat are oportuni­tatea să crească, măcar în linie cu economia, dacă nu mai mult“, a spus Tiberiu Moisă, director general adjunct, Banca Transilvania.

În total, Banca Transilvania a fi­nanţat investiţii medicale de circa 3 mi­liarde de lei, având o echipă specia­lizată de 60 de oameni care se ocupă exclusiv de finanţări medicale.

„Spre deosebire de alte busi­nessuri, în antrepre­no­riatul medical sunt diferenţe când finanţăm. Cel mai importantant element este medicul, antrepre­no­rul care doreşte să facă business privat. Ingredientul cel mai important în businessurile medicale este resursa umană. Pot fi finanţare clinicile, clădirile, apa­ra­tura de ultimă generaţie, dar atât timp cât resursa umană este limitată, aici intervine rolul şi abilitatea antreprenorilor de a-şi păstra echipele“, a spus Lucia Sîrb, director, Divizia pentru medici, Banca Transilvania.

Resursa umană în Sănătate, o provocare continuă

Mai mulţi antreprenori, medici de profesie, au menţionat resursa umană slab pregătită, mai ales în partea de asistenţi medicali, drept principalul obsta­col în calea dezvoltării.

„Avem în România medici care ies din reziden­ţiat şi nu ştiu mare lucru, e­du­caţia în sănătate este foarte impor­tantă, încercăm să suplinim şi îi trimi­tem la şcolarizare şi îi educăm în cli­ni­că“, a precizat dr. Carolina Udrea, direc­tor general al Medisprof din Cluj-Napoca.

Medicul Flaviu Cătinaş, fondato­rul Centrului de Pediatrie din Cluj-Napoca, a spus că în următorii ani antreprenorii din România se vor lupta pentru me­dici şi asistenţi la nivel european, în contextul în care criza de specialişti este una internaţională.

Totuşi, dr. Teodora Cătinaş din cadrul Centrului de Pediatrie a completat cu ideea că şi medicii tre­buie să îşi asume responsabilitatea unei profesii pe care au ales-o.

„Salariile în sistemul public au crescut, un lucru bun. De unde pe vremea mea de abia aşteptai să profesezi şi să termini specialitatea, acum constat că sunt colegi la al treilea rezidenţiat, faci cinci ani de pediatrie, apoi cinci de psihiatrie pediatrică, apoi încă trei ani de specialitate şi tu când mai profesezi şi îţi asumi responsabilitaea actului medical?“, a spus dr. Teodora Cătinaş.

Lipsa protocoalelor medicale

Un pacient trebuie să fie îndrumat în sistemul medical, iar medicii trebuie să urmeze protocoale clare, prin care să uşureze viaţa bolnavilor, cred re­pre­zentanţii pieţei medicale private din Cluj.

„Sunt atâtea lucruri pe care nu le avem în sistemul medical, mă refer la prevenţia cancerului, să mergi la Casa de Sănătate şi să te întrebe de ce să facem depistare precoce mi se pare absurd. Cei care am fost în Occident într-un spital vedem că toţi circulă cu cărţi de buzunar foarte stufoase, în care există protocolul de tratare pentru orice. În România, faptul că nu ai protocoale este o problemă, iar în cancer este dramatic pentru că pierzi multe vieţi. Nu vorbesc neaparat de Cluj, mă refer la ţara întreagă. Fără protocoale, nu ai calitate şi nu poţi avea controlul calităţii“, a spus dr. Adrian Udrea, director medical, spitalul Medisprof.

Iar un traseu clar în spitale, alături de o atitudine empatică pentru pacienţi ar atrage oamenii să îşi monitorizeze starea de sănătate.

„Trebuie să avem nişte politici de sănătate naţională reală, care să fie mediate între stat şi privat. Din păcate, la stat nu prea avem standarde, nu avem o politică naţională pentru aceste standarde. Trebuie să coborâm către pacient, lucru care nu se întâmplă de multe ori. Acest lucru ar aduce pacientul mai aproape de servicii medicale“, a precizat Conf. Dr. Adela Golea, din cadrul Spitalului Transilvania.

Dezvoltatea sistemului privat, locomotivă pentru cel de stat

Investiţiile din sănătatea privată, competiţia care creşte şi pacientul care devine mai selectiv şi are aşteptări mai mari atunci când ajunge într-un spital sau clinică privată se vor transfera, inevitabil, şi câtre sistemul de stat, au mai spus specialiştii prezenţi la conferinţă.

„Principalul factor de atracţie pentru medici este dezvoltarea sistemului privat din România, care începe să ofere opţiuni, acces la pacienţi, echipamente moderne, un mediu de lucru propice pentru dezvoltare. Sistemul privat va trage după el, ca o locomotivă, şi sistemul public“, a spus Tiberiu Moisă, director general adjunct, Banca Transilvania.

Iar faptul că salariile au ajuns la un nivel satisfăcător pentru medici, că investiţiile în privat există şi sunt la standarde din Vestul Europei va genera şi reîntoarcerea unor medici din străinătate pentru a profesa acasă.

Tiberiu Moisă, director general adjunct, Banca Transilvania

► Cu cât serviciile de sănătate sunt mai bine puse la punct, găseşti o ţară cu atractivitate. Una dintre marile noastre provocări la nivel naţional este această migraţie, o ţară care, în loc să crească, devine din ce în ce mai redusă numeric.

► În ultimul deceniu am remarcat o accelerare în dezvoltarea serviciilor private de sănătate din Cluj.

► Unde există calitatea vieţii, oraşele se dezvoltă, oamenii nu pleacă, eventual încep să se întoarcă.

► Principalul factor de atracţie pentru medici este dezvoltarea sistemului privat din România, care începe să ofere opţiuni, acces la pacienţi, echipamente moderne, un mediu de lucru propice pentru dezvoltare. Sistemul privat va trage după el, ca o locomotivă, şi sistemul public.

► Sistemul medical privat are oportunitatea să crească, măcar în linie cu economia, dacă nu mai mult.

► Avem ponderea cea mai ridicată în piaţa medicală privată ca finanţator, avem finanţări medicale în total de aproximativ 3 miliarde de lei. Avem o echipă specializată de 60 de oameni care se ocupă exclusiv de finanţări medicale.

Lucia Sîrb, director, Divizia pentru medici, Banca Transilvania

► Businessurile până în 2019 creşteau organic şi fiecare avea o vizibilitate pe nişa lui, însă anul pandemic 2020 a venit cu provocări care au întors ordinea, fluxurile şi maniera în care au fost desfăşurate serviciile medicale.

► Spre deosebire de alte businessuri, în antreprenoriatul medical sunt diferenţe când finanţăm. Cel mai importantant element este medicul, antreprenorul care doreşte să facă business privat.

► Medicii îşi doresc, pe lângă condiţiile de aparatură şi dotare care să le asigure un act medical de calitate, respect, un alt ambient în acel loc de muncă.

► Este şi presiunea concurenţei, există tentaţii să migreze către alte clinici.

► Ingredientul cel mai important în businessurile medicale este resursa umană.

► Ne uităm la capacitatea medicului antreprenor de a şti să îşi ţină echipa aproape.

dr. Horaţiu Rotar, Clinica Stomatologică Rotar

► Stomatologia din România este aproape eminamente privată. Este un exemplu de performanţă faţă de cea din multe state din Vestul Europei.

► Noi nu ne confruntăm cu lipsă de personal, nu avem medici care să migreze în străinătate, ei sunt antreprenori.

► Noi avem marea problemă a personalului auxiliar care este puţin şi nu corespunzător pregătit.

► Trebuie să investim în sistemul privat de sănătate din România pentru a fi locomotiva pentru sistemul public.

► Cât timp în sistemul public nu vom avea criterii de performanţă care să diferenţieze prestaţia medicală nu vom avea niciodată progres.

conf. dr. Adela Golea, Spitalul Transilvania

► Trebuie să avem nişte politici de sănătate naţională reală, care să fie mediate între stat şi privat. Din păcate, la stat nu prea avem standarde, nu avem o politică naţională pentru aceste standarde.

► Şi în oncologie, pediatrie sau altă disciplină, pacientul vine cu o problemă, dar are nevoie de mai mulţi specialişti.

► Trebuie să coborâm către pacient, lucru care nu se întâmplă de multe ori. Acest lucru ar aduce pacientul mai aproape de servicii medicale.

► În Cluj avem centru universitar, partea ştiinţifică şi didactică este locomotiva, sunt oameni care vor să se dezvolte şi să încerce, avem partea de IT care ne ajută mult.

► Ce nu este în politicile de sănătate este partea de formare care este o reală problemă, de la portar până la ultimul coleg pentru că medicina se schimbă.

► Abilităţile trebuie construite şi susţinute. Nu avem de unde să îi luăm de pe piaţă dacă nu pregătim personalul şi nu investim în ei.

Rareş Gavrilescu, director de marketing al Spitalului Transilvania

► Medicii au venit din străinătate cu protocoale, cu know how.

► Procesul de a-i convinge pe medici să vină înapoi în România ţine şi de proiectele concrete.

► Sunt fricţiuni între medicul care se întoarce din străinătate şi medicul din România când trebuie să colaboreze într-un proiect privat.

► Avem încă un proiect de investiţie pe endoscopie şi vrem stabilizarea a ceea ce avem acum în Spitalul Transilvania pe neurochirurgie şi chirurgie generală.

dr. Mirela Susan, fondatoarea Dermavision

► Am deschis primul cabinet în 2010, a fost un drum lung, greu, anevoios. Nu este uşor să fii medic şi să ai business.

► Este impn ortant să ne creăm o echipă bună. Pacienţii vin şi pentru locaţie, dar relaţia care se creează cu pacientul este foarte importantă, trebuie să fie una empatică.

► Pe partea de dermatologie nu avem probleme cu medicii, îi găsim foarte uşor. Am probleme la asistenţii medicali, care mi se par foarte slab pregătiţi.

► Dermatologia devine tot mai privată, cred că piaţa va creşte.

► Partea de investiţii în dermatologie este destul de mare, laserele sunt foarte scumpe, ne trebuie aparatură, pentru acest lucru vin pacienţii.

► Ne gândim la extindere, ne trebuie un spaţiu mai mare.

dr. Vlad Iştoan, Centrul de Implantologie Transilvania

► Vom deschide activitatea în clinica din Bucureşti.

► Problema este legată de know how-ul în managementul financiar, a afacerii medicale, care trebuie să fie şi rentabilă.

► Încercăm să ducem modelul de business în Capitală, vom vedea cum funcţionează, îl aplicăm deja în trei judeţe vecine, aşteptăm să vedem cum se va dezvolta.

conf. dr. Răzvan Ciortea, spitalul Novogyn

► Cred cu tărie că businessul medical va avea un trend ascendent, aşa cum a fost şi în ultima perioadă.

► Ce trebuie să facem noi ca medici? Trebuie să avem un diagnostic bun şi un tratament bun, de aici încolo businessul ar trebui să crească. Pentru a creşte mai armonios şi mai repede însă este nevoie de un know how pe care noi nu îl avem, nu îl stăpânim.

► Ne-am bazat pe bunul simţ interuman şi a mers treaba dar dincolo de diagnostic şi tratament echipa este importantă, finanţarea este importantă, când toate se întâlnesc este soluţia de succes.

► Niciodată nu am lucrat cu Casa de Asigurări, am fost un business mic şi ne-am gândit că nu vom face faţă adresabilităţii pentru că avem un număr mic de paturi.

► Obstretica-ginecologia este specialitatea care are nişte protocoale clare, suntem specialitatea chirurgicală care are 80% din acuzaţiile de malpraxis, avem protocoale pe care încercăm să le respectăm.

► Ne propunem să ridicăm o nouă construcţie, suntem în stadiul de proiectare

Ramona Truţă, preşedinte, Asociaţia GLICE Cluj

► Noi avem noroc că partea de diabet că programul naţional de diabet este bine pus la punct, dar avem testul de glicemie, asociaţia noastră se axează mai mult pe viaţa de dincolo de diagnostic, despre comunitate, despre comunicarea cu familia, despre exemple că se poate avea o viaţă cu diabet. Ne axăm foarte mult pe copii.

► Tratamentul în diabet este axat pe afecţiunea respectivă, anul trecut au fost 34 de cazuri noi într-o clinică din Cluj, faţă de anii anteriori când erau 5 anual. Vedem tot mai mult diabetul la copii.

► Până în toamnă ne propunem să scoatem o broşură de exerciţii de reglare emoţională, în diabet e importantă pe lângă partea de tratament şi partea psihologică şi de nutriţie.

dr. Carolina Udrea, director general, Medisprof

► Nu avem probleme cu personalul medical.

► Avem 28 de secretare, tocmai le-am explicat într-o şedinţă că reprezintă personalul prioritar, adică noi întotdeauna am cultivat ideea că personalul din clinică este o echipă. Nu avem şcoală de secretariat medical.

► Avem în România medici care ies din rezidenţiat şi nu ştiu mare lucru, educaţia în sănătate este foarte importantă, încercăm să suplinim şi îi trimitem la şcolarizare şi îi educăm în clinică.

► Am mers pe ideea de echipă, unul fără celălalt nu poate exista, am câştigat la personal şi în piaţă. Cu siguranţă mai sunt cei care pleacă dar nu atât de mulţi.

dr. Adrian Udrea, director medical, spitalul Medisprof

► Sunt atâtea lucruri pe care nu le avem în sistemul medical, mă refer la prevenţia cancerului, să mergi la Casa de Sănătate şi să te întrebe de ce să facem depistare precoce mi se pare absurd.

► Toţi cei care am fost în Occident într-un spital vedem că toţi circulă cu cărţi de buzunar foarte stufoase, în care există protocolul de tratare pentru orice. În România, faptul că nu ai protocoale este o problemă, iar în cancer este dramatic pentru că pierzi multe vieţi. Nu vorbesc neaparat de Cluj, mă refer la ţara întreagă.

► Fără protocoale, nu ai calitate şi nu poţi avea controlul calităţii.

► Am avut un control de la Casa de Asigurări, au stat o săptămână, se uită să vadă dacă este scris ceva la fiecare capitol.

► Avem un program naţional de sănătate cu mulţi bani în oncologie, dar cine controlează că aceste medicamente sunt date la momentul potrivit?

dr. Flaviu Cătinaş, Centrul de Pediatrie

► Principala problemă este deficitul de personal medical şi auxiliar dar eu cred că în anii care vin ne vom izbi de adevărata problemă. Deficitul de personal medical este la nivelul Europei iar pentru absolventii de facultate şi tinerii rezidenţi se va lupta o piaţă europeană nu doar noi în România.

► Acum câţiva ani un coleg mi-a spus că i s -a oferit un loc de muncă în Germania şi a stat să calculeze cât câştigă acolo şi cât câştigă aici şi după ce a pus în balanţă a decis să rămână la noi. Toţi ceilalţi medici la fel vor judeca în anii care vor veni şi îşi vor face socoteala dacă stau sau nu în România.

► În Republica Moldova medicii au protocoale pentru că nu au Colegiul Medicilor, iar dacă există un caz de culpă medicală ei nu mai sunt judecaţi de comisiile de specialitate din cadrul colegilor ci ajung direct în instanţă şi atunci medicii au cerut protocoale.

dr. Teodora Cătinaş, Centrul de Pediatrie

► Când salariile nu vor mai creşte, nici salariile rezidenţilor nu vor mai creşte deci tinerii nu vor mai fi încurajaţi să facă al doilea rezidenţiat,

► Sistemul privat trebuie să ofere şansa tinerilor medici să  se formeze, dar îi trimitem la traininguri? Altfel nu vom fi niciodată competitivi.

► Salariile în sistemul public au crescut, un lucru bun. De unde pe vremea mea de abia aşteptai să profesezi şi să termini specialitatea, acum constat că sunt colegi la al treilea rezidenţiat, faci 5 ani de pediatrie, apoi 5 de psihiatrie pediatrică, apoi încă 3 ani de specialitate şi tu când mai profesezi şi îţi asumi responsabilitaea actului medical?

► Rezidenţiat înseamnă responsabilitate redusă, bani puţini şi siguri, şi ne formăm, dar întrebarea este dacă ne formăm în ce trebuie? 

prof. dr. Valentin Munteanu, spitalul Humanitas

► Eu cred că problema în esenţă este legată de cum se finanţează un sistem, avem cei mai răi parametri în sănătate, suntem pe locul 1 în Europa la mulţi indicatori, modul în care se finanţează serviciile medicale este esenţial, nu poate să fie un sistem sănătos dacă sistemul public nu este sănătos.

► Cei care au investiţii decente cu ajutorul băncilor şi clienţi ce îşi permit investiţigaţii, pot fi fericiti, dar mulţi dintre noi nu suntem fericiti, cei care facem chirurgie generală de exemplu, pentru că investiţiile sunt mult mai mari şi clienţi mai puţini.

► Domeniul privat va creşte foarte mult pentru că va creşte economia, aş fi fericit dacă ar putea să existe o altă implicare în sănătate, să vedem un management corect si bun al resurselor.

► Ce le oferim noi medicilor noştri la privat? Bani mai multi, le oferim o echipă, atmosfera şi foarte mulţi lucrează cu noi pentru că îşi pot organiza activitatea aşa cum visează, ne adaptăm rapid la nevoile care apar. Sistemul public e mai lent in reacţii.

dr. Sorina Răduţiu, clinica Recardio

► Fac parte din acea categorie de medici care s-au întors în ţară după 11 ani în care am profesat în Franţa, unde am activat în al doilea centru de transplant cardiac.

► Întoarcerea în România nu are nicio legătură cu partea financiară, cel puţin în ceea ce mă priveşte pe mine. Dacă lucrezi într-o specialitate care îţi permite să te dezvolţi, indiferent dacă este o specialitate medicală sau chirugicală, întoarcerea acasă nu are nicio legătură cu partea financiară.

► Eu am primit foarte multe oferte de lucru când am venit în România. Există şi o parte de inconştienţă pentru că în momentul în care vii în ţară nu eşti aşteptat cu covorul roşu, dimpotrivă.

► Dacă eşti stăpân pe meseria pe care o ai este imposibil ca având o oarecare perseverenţă să nu reuşeşti să lucrezi la stat sau la privat.

► Nu reuşim să stabilim nişte asociaţii profesionale să ne permită să ne dezvoltăm mult mai bine, astfel încât să nu fim nevoiţi să fim pe cont propriu. În cardiologie nu putem să facem faţă concurenţei străine, investitorilor turci, italieni de pe piaţa locală.

► Aş recomanda tinerilor specialişti din România să meargă să aibă un contact pe o durată determinată pentru a vedea alte sisteme de sănătate şi altă mentalitate.