„Modul în care a vorbit despre Putin, modul în care a vorbit despre (liderul) nord-coreean - evident, în afară de remarcile critice pe care le-a făcut - a existat întotdeauna un fel de fascinaţie faţă de puterea pură a ceea ce aceşti oameni pot face”, a declarat Merkel într-un interviu la CNN.

În cadrul interviului, Merkel a discutat despre cartea sa de memorii, „Freedom”, care reflectă asupra celor 16 ani în care a fost prima femeie care a condus cea mai mare economie a Europei. În timpul mandatului său de premier, continentul a trecut prin mai multe crize - de la economie la migraţie, de la climă la o pandemie. La scurt timp după plecarea sa din funcţie, Rusia a lansat o invazie la scară largă a Ucrainei, care a ridicat semne de întrebare cu privire la măsura în care Germania s-a bazat pe gazul rusesc ieftin şi a aruncat unele dintre deciziile sale într-o lumină mai dură.

În carte, Merkel scrie cum viaţa ei se împarte perfect în două jumătăţi. Ea şi-a petrecut primii 35 de ani din viaţă studiind şi lucrând ca chimist în Germania de Est comunistă. Dar, de la prăbuşirea Zidului Berlinului, cei doi 35 de ani ai vieţii ei au fost petrecuţi într-o democraţie liberă şi liberală - un sistem de care se teme acum că este ameninţat.

„În aceste zile, democraţiile liberale sunt atacate. Ele sunt sub presiune”, a declarat Merkel pentru CNN.

Ea şi-a amintit de prima întâlnire cu Trump la Casa Albă în 2017. Stând lângă faimosul şemineu din Biroul Oval, cei doi lideri au fost rugaţi de reporteri să îşi strângă mâinile pentru o fotografie. Trump a părut să respingă solicitarea, deşi au dat mâna şi în alte ocazii în timpul vizitei lui Merkel.

Merkel a spus că Trump „trăieşte din a acţiona neconvenţional” şi încearcă adesea să „lase un semn”.

În carte, Merkel scrie că Trump a fost „în mod clar fascinat” de Putin şi „captivat” de politicienii cu o înclinaţie autocratică.

„Impresia mea a fost întotdeauna că visa de fapt să treacă peste poate toate acele organisme parlamentare pe care le simţea ca fiind într-un fel o povară pentru el, şi că dorea să decidă singur”, a declarat Merkel pentru CNN. „Într-o democraţie - ei bine, nu puteţi reconcilia acest lucru cu valorile democratice”.

Comentariul lui Merkel a fost ecoul celor făcute de mai mulţi oficiali americani care au lucrat îndeaproape cu Trump în timpul primei sale administraţii. John Kelly, care a fost cel mai longeviv şef de cabinet al lui Trump la Casa Albă, a declarat înainte de alegerile din noiembrie că Trump se încadrează în „definiţia generală a fascistului” şi că a vorbit pozitiv despre loialitatea generalilor nazişti ai lui Adolf Hitler. Campania lui Trump a negat schimbul de replici.

„Nu aş vrea să fac niciun comentariu pe această temă”, a spus Merkel despre remarcile lui Kelly.

CNN a contactat un reprezentant al lui Trump pentru comentarii.