♦ Gazul din Marea Neagră, de care sistemul energetic are nevoie ca de aer pe drumul renunţării la cărbuni, proiectul centralei nucleare de la Cernavodă şi energia eoliană offshore pot genera un val de investiţii de peste 20 mld. euro în următorii 10 ani în Constanţa, aici fiind una dintre oportunităţile majore de creştere pentru România şi comunitatea de afaceri ♦ Însă fără a aduce oameni într-un judeţ din care tinerii au ales să plece, nimic nu se poate realiza, spune Gabriel Comănescu, unul dintre cei mai mari antreprenori din România, singurul jucător local din forajul marin şi construcţiile offshore ♦ Iar efortul trebuie să fie comun.

Pentru businessul său, Grup Servicii Petroliere (GSP), tot în aceste direcţii, gaz şi eo­lie­ne offshore, sunt conturate pla­nurile de creştere, a spus omul de afaceri în cadrul emisiunii Lecţii de Business, un proiect editorial ZF, susţinut de First Bank. Din par­tea sa, pregătirea noii generaţii deja a început.

„Pun multă încre­dere în generaţia no­uă, sunt un pro­mo­ter al ge­ne­raţiei noi. Mă uit foar­te atent pen­tru că ajung la o etapă a vie­ţii în care tre­bu­ie să fac pasul îna­poi. Pen­tru mulţi este însă mai uşor să stea on­line decât să intre să lucreze în şan­tier, dar cu bucurie văd din ce în ce mai mulţi tineri care se re­în­torc în zo­na in­dus­tri­a­lă“, a spus Gabriel Comănescu.

Una dintre cele mai mari fir­me ale hol­­din­gului său este GSP Offsho­re, acea­sta fiind de alt­fel compa­nia c­are ges­tio­nea­ză por­to­fo­liul de acti­ve şi contrac­te din zo­na marină. Po­tri­vit da­te­lor de la Mi­nis­terul Fi­nan­ţe­lor, compa­nia a ter­mi­nat anul trecut cu un busi­ness de 720 mil. lei, în uşoară scădere fa­ţă de ni­velul de 772 mil. lei din 2019, 2020 fiind însă unul dintre cei mai com­pli­caţi ani pen­­tru in­dus­tria pe­tro­lieră. GSP Offshore a înre­gis­trat în 2020 un profit net de 23 de milioane de lei, în linie cu cel din 2019, dar numărul de an­gajaţi a crescut de 2,6 ori, până la 628 de salariaţi. „Anul 2020 a fost un an atipic, ciudat, nu doar pentru mine, ci pentru toţi antrepre­no­rii la nivel mondial. Nu există un ele­ment de comparaţie. Toţi a trebuit să gă­sim soluţii din mers, să ne adaptăm, să mergem mai departe.“

Adaptare din mers

Grup Servicii Petroliere angajează însă direct şi indirect circa 2.000 de oameni, având un portofoliu de 8 platforme de foraj marin şi o flotă de 20 de nave multifunc­ţio­na­le, fiind singurul business de acest tip de­ţinut de un antreprenor român.

Comănescu spune că situaţia sanitară de anul trecut nu a întrerupt businessul GSP, dar l-a repoziţionat. „În privinţa businessului, 2020 a fost un an bun. Ne-am reorientat activitatea. Văzând această criză a circulaţiei libere, am început să aplicăm închiderea şantierelor din alte părţi ale globului şi să ne întărim poziţia din Marea Neagră şi Mediterană.

Am început să ne uităm foarte mult pe zona de energie verde. Am pus bazele proiectelor de energie verde prin GSP Power, noua companie e grupului. Am adus o echipă nouă, foarte bună de oameni şi am început să dezvoltăm aceste proiecte pe energie verde în zona Mării Negre.“

Una dintre invesţiile fanion pentru GSP este Midia Gas Development (MDG) din portofoliul Black Sea Oil & Gas (BSOG), primul proiect de explorare şi exploatare nou offshore, desfăşurat în zona de mică adâncime a Mării Negre. Investiţia de 600 de milioane de dolari este, potrivit celor mai recente date, aproape finalizată, primele molecule de gaze urmând să fie extrase la finalul anului acesta. În plus, preluarea în 2019 a operaţiunilor de mentenanţă aferente zonei de producţie offshore a OMV Petrom, X-Petromar, a contribuit la creşterea numărului de salariaţi şi a stabilităţii financiare a GSP.

„Proiectul BSOG este o mândrie, în proporţie de 85% este integral românesc. Tot ce înseamnă partea de execuţie de conducte, staţia de uscare de gaze, platforma de producţie totul este GSP integral, cu un număr limitat de subcontractori. Proiectul, pentru comunitatea locală, este un plus fantatic. Pentru energia românească va aduce în sistem acel un miliard de metri cubi de gaze. Sistemul energetic românesc are nevoie ca de aer de aceste gaze, mai ales dacă facem tranziţia din zona de cărbune pe gaze.“

Marea Neagră, viitorul energiei

Dincolo de investiţia BSOG, cel mai aşteptat proiect de gaze de la malul mării este Neptun Deep. Aici este aşteptat „deznodământul“ tranzacţiei prin care Romgaz, companie a statului român care asigură jumătate din producţia internă de gaze, va prelua participaţia ExxonMobil din blocul de mare adâncime. Operatorul întregului proiect de gaze va rămâne OMV Petrom, deblocarea investiţiilor Neptun Deep fiind extrem de importantă pentru menţinerea securităţii energetice a României.

„Proiectul pe care îl visăm este Neptun Deep. Aşteptăm cu nerăbdare să se încheie tranzacţia dintre Exxon şi Romgaz, în septembrie-octombrie. Mai aşteptăm zona de eoliene offshore. Suntem totodată în discuţie pentru proiecte de zăcăminte offshore în zona Ucrainei şi mai avem două proiecte mai mici în zona Bulgariei şi Turciei. Mai aşteptăm un proiect în zona Italiei.“

Dar dincolo de gaz, Marea Neagră concentrează un potenţial enorm de investiţii în direcţia tranziţiei energetice a României.

„Vorbim de partea de energie. Toată lumea menţionează de vestitele fonduri europene, dar în momentul de faţă Portul Constanţa ar trebui să aibă investiţii de 1 mld. euro. La Cernavodă, în cele două reactoare noi, vorbim de 7 miliarde de euro, eoliene offshore, alături de gaz sunt alte 10 miliarde. Influxul de capital e major, vorbim de 20 de miliarde de euro în 10 ani. Dar pentru ca acestea să se întâmple, judeţul Constanţa trebuie recapitalizat uman şi valoric.“

Comănescu este de părere că doar pentru proiectul Neptun Deep şi pentru zona de eoliene offshore Constanţa va avea nevoie de 15.000 de oameni.

„Dăm din umeri când vedem aceste cifre.“

Next Generation

Mai departe, potrivit declaraţiilor oficiale, la Cernavodă, odată cu deschiderea şantierului pentru reactoarele 3 şi 4 vor fi necesari alţi 9.000 de oameni. Problema este că această nevoie de forţă de muncă uriaşă vine într-un judeţ din care tinerii au fugit.

„Constanţa a fost pur şi simplu nimicită, a fost privată de o dezvoltare economică. În afară de GSP şi alte câteva companii, marea majoritate a companiilor din Constanţa sunt în Voluntari. În port, sunt doar sucursale, companiile-mamă au plecat. Situaţia economică a judeţului Constanţa este catastrofală. Din această cauză au plecat tinerii de aici. Ce să facă? Să se facă toţi agenţi imobiliari?“

Comănescu spune că aducerea forţei de muncă în judeţ este esenţială pentru proiectele viitoare, întărirea educaţiei fiind una dintre cele mai importante strategii.

„În afară de sezonul estival, nu ai ce să faci, tineri cu licenţe din Constanţa au devenit ospătari. În port, în afară de cereale, care au devenit produsul principal de export al României, încărcăm sau descărcăm barje, altceva nu mai este. Noi am continuat totuşi. A fost criza, am rezistat, am mers mai departe. Acum trebuie să convingem tinerii să vină la Constanţa. Avem o problemă cu educaţia la Constanţa. Nu avem şcoli, licee internaţionale. Nivelul educaţional este inexistent.“

Primele iniţiative

Astfel, omul de afaceri, prin intermediul GSP, a lansat mai multe proiecte privind pregătirea forţei de muncă.

„Am început să discut cu sindicatele mari pentru a aduce din zona Deva şi Jiu forţă de muncă la Constanţa. Am început să promovăm ideea de a cumpăra locuinţe pentru ei. Pe cei mai tineri încercăm să-i aducem la Constanţa.“

Mai departe, intenţia este ca la centrul de training al GSP să vină tineri din tot judeţul, discuţiile cu autorităţile locale fiind în desfăşurare.

„Centrul de training al GSP-ului nu s-a oprit nici în pandemie, am continuat programele de training şi promovare. Am făcut un pas pentru a face o şcoală profesională în zona Năvodari. Avem un acord semnat cu autorităţile locale pentru a ne ajuta în activitatea de selectare a copiilor foarte tineri din judeţul Constanţa. Modulul de şcoală profesională a dispărut, dar noi am găsit această posibilitate de a pregăti un număr de tineri pentru toate zonele de activitate.“

La acestea se adaugă programele cu Universitatea Ovidius din Constanţa.

Din nou acasă

Revenind la business-ul său, unul dintre puţinele locale cu expunere internaţională, Comănescu spune că Marea Neagră şi Mediterană vor fi de acum încolo baza pentru viitorul GSP.

„Avem o experienţă de a participa pe piaţa mondială. Cel mai greu este de intrat în piaţa Mării Nordului. Este extrem de dură. Am avut experienţe plăcute pe zona Arctică, acolo unde am lucrat în 2014. Dintre toate pieţele în care am avut dificultăţi de operare aş menţiona Mexicul. Depinde foarte mult de client atunci când ieşi în exterior. Mai degrabă te raportezi la client, decât la o piaţă anume.“

Dincolo de lecţiile internaţionale, Comănescu spune că business-ul presupune adaptare zilnică, acesta fiind cel mai important vector de succes pentru orice companie.

„Lecţiile ţi le iei în fiecare zi. Tot timpul a trebuit să adaptăm compania la situaţia din momentul respectiv. Am trecut prin multe crize, dar am învăţat să mergem înainte. Mai am ceva până să duc GSP unde mi-am dorit. Îmi doresc ca GSP să fie un jucător-cheie în zona Constanţei, în proiectele de gaze cum este Neptun Deep şi în eolienele offshore.“

5 lecţii de business de la Gabriel Comănescu, preşedintele Grup Servicii Petroliere:

 Lecţia 1: Adaptează-ţi mereu compania la situaţia din piaţă!

 Lecţia 2: Implică-te în dezvoltarea noilor generaţii!

 Lecţia 3: Clientul contează mai mult decât piaţa atunci când faci pasul spre exterior.

 Lecţia 4: Lecţiile ţi le iei în fiecare zi. Învaţă din ele şi mergi mai departe!

 Lecţia 5: Investeşte continuu în business şi în oameni! Aşa se câştigă reputaţia.