În timp ce soarele arde porumbul şi floarea-soarelui pe câmp, deja lipsite de precipitaţii, iar în Bărăgan, Dobrogea şi Moldova există puţine speranţe de recoltă sau chiar deloc, Ministerul Agriculturii nu are încă o imagine a situaţiei din teren. Ministerul numără pagubele şi susţine că acestea sunt „în continuă dinamică”. Chiar şi premierul Marcel Ciolacu a anunţat că, împreună cu ministriul Agriculturii, va evalua în teren situaţia pagubelor produse de secetă. Analiştii şi fermierii spun că am putea avea cele mai mici recolte de porumb şi floarea-soarelui din ultimii 15 ani.

„În ceea ce priveşte suprafeţele recoltate si producţiile obţinute, la acest moment este prematur să vă oferim valori exacte având în vedere faptul că încă se întocmesc procese verbale de constatare a pagubelor produse de secetă, iar estimările făcute înaintea procesului de recoltare a culturilor nu mai corespund fiind în continuă dinamică”, au răspuns reprezentanţii Ministerului Agriculturii la solicitarea ZF după mai bine de o săptămână.

ZF a întrebat „Ce suprafaţă cultivată cu grâu/ rapiţă/ orz/ orzoaică a fost recoltată şi care este producţia medie/hectar? Aveţi estimări privind producţia totală?”, în contextul în care grâul, orzul şi rapiţa sunt aproape recoltate, iar fermierii români estimează producţii medii spre bune, în linie cu previziunile Comisiei Europene. Totuşi, Ministerul Agriculturii refuză să dea cifre, susţinând că este „prematur să ofere valori exacte”. ZF nu a cerut valori exacte privind producţia totată pentru culturile respective, ci date la zi, pentru că în anii anteriori, când nu era Florin Barbu ministru al Agriculturii, astfel de date erau disponibile chiar în această etapă a recoltării, fiind strânse de Direcţiile Agricole Judeţene. În plus, având în vedere că recoltarea este aproape de final, datele actuale nu ar trebui să difere semnificativ faţă de cele disponibile în acest moment.

De asemenea, ZF a întrebat „Ce suprafaţă cultivată cu grâu, rapiţă şi orz/ orzoaică a fost afectată de secetă, arşiţă, inundaţii sau grindină (ori alte fenomene naturale)? Ce despăgubiri vor fi acordate pentru ele?”, iar Ministerul spune că „încă se întocmesc procese verbale de constatare a pagubelor produse de secetă”. Răspunsul este evaziv, fără a specifica care culturi sunt afectate şi excluzând alte fenomene naturale. Cum este posibil ca Ministerul Agriculturii să nu ştie pagubele din teren pentru culturile de toamnă, cel puţin, în condiţiile în care campania de recoltare este aproape finalizată? Mai mult, Florin Barbu a declarat recent pentru Agerpres, agenţia naţională de presă aflată sub controlul Parlamentului, că sunt afectate de secetă 100.000 de hectare la grâu şi rapiţă şi că fondurile totale estimate pentru plata despăgubirilor pe secetă sunt situate între 500 şi 600 de milioane de euro, cu despăgubiri între 200 şi 250 euro pe hectar.

ZF a mai cerut informaţii despre cererile de despăgubiri pentru porumb şi floarea-soarelui: „Aţi primit cereri de despăgubiri pentru porumb şi floarea-soarelui, având în vedere lipsa precipitaţiilor? Dacă da, ce suprafaţă este afectată?”, iar Ministerul Agriculturii spune că „estimările făcute înaintea procesului de recoltare a culturilor nu mai corespund fiind în continuă dinamică”. Din nou, a evitat să ofere date concrete, deşi ministrul agriculturii, Florin Barbu, a declarat recent într-o emisiune la Televiziunea Română că 2 milioane de hectare de porumb şi floarea-soarelui, adică peste 50% din suprafaţa totală cultivată, sunt afectate. De ce nu se pot oferi aceste cifre oficial şi către ZF, în mod punctual, care reflectă situaţia prezentă şi nu posibilele scenarii din viitor?