Ministrul Sorin Cîmpeanu a spus că o nouă lege a educaţiei va fi rezultatul dezbaterilor largi şi a consultărilor cu sindicatele, asociaţiile de elevi, cele trei asociaţii de studenţi, organizaţiile neguvernamentale, reprezentanţii sistemului socio-economic şi experţii din educaţie.

Dezbaterile, care vor fi coordonate de Ministerul Educaţiei, vor dura până la sfârşitul anului, dar în cazul în care nu se vor încheia cu o variantă de proiect, pot continua şi în 2016, a mai spus Sorin Cîmpeanu.

Ministrul a ţinut să precizeze că noua Lege a educaţiei nu va fi promovată prin asumarea răspunderii Guvernului, ci cu aprobarea Parlamentului.

Potrivit ministrului Sorin Cîmpeanu, în viitorul proiect de lege, clasa pregătitoare ar trebui să rămână parte a învăţământului primar, şi nu să revină la grădiniţă, iar evaluările ar trebui să cuprindă şi una la clasa a X-a.

"Astfel, în opinia mea, am putea avea evaluare la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a, a VIII-a şi a X-a, apoi bacalaureatul. Evaluările la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a şi a VIII-a trebuie să se facă în conformitate cu programele şcolare. Consider binevenită o evaluare la clasa a X-a, în scopul unei pregătiri optime, după modelul de altădată al examenului de treptă", a mai spus Sorin Cîmpeanu.

Ministrul Educaţiei a mai spus că, în opinia sa, elevul care nu va promova evaluarea la clasa a X-a, s-ar putea să fie repartizat, în funcţie de rezultatele obţinute, la o altă unitate de învăţământ sau să rămână la aceeaşi unitate.

Cîmpeanu s-a referit şi de bacalaureatul diferenţiat, fără a da mai multe informaţii.

Ministrul Educaţiei a spus că nu se poate ca un elev să susţină în acelaşi timp şi evaluare naţională, şi concurs de admitere în liceu, arătând că, în opinia sa, repartizarea computerizată a funcţionat foarte bine.

Câmpeanu a adăugat că elevii din clasa a VIII-a care susţin testele de la Evaluarea Naţională ar trebui să promoveze cu minim 5, iar şcoala profesională să fie învăţământ de calitate, şi nu locul unde se adună elevi cu rezultate slabe.

Premierul Victor Ponta i-a cerut miercuri ministrului Educaţiei să nu cadă în capcana în care au căzut predecesorii săi şi să nu se grăbească să modifice Legea educaţiei, precizând că el nu este de acord cu vreo schimbare a legislaţiei fără acceptul tuturor părţilor implicate.

"Să nu cădeţi în capcana în care au căzut toţi miniştrii. O să facem o nouă lege atunci când e toată lumea de acord: Parlamentul, preşedintele Romniei, sindicatele, profesorii, elevii, părinţii. Am văzut că a început iarăşi agitaţia, că schimbăm legea. Eu nu sunt de acord să schimbăm nicio lege a educaţiei până nu stă toată lumea la masă, până nu o gândeşte pe termen lung, până nu o facem ca în Europa sau ca în America, mai bine zis", i-a spus Ponta ministrului Educaţiei, în şedinţa de Guvern.

Examen de admitere la liceele cu număr de candidaţi mai mare decât locurile oferite, trei probe în plus la evaluarea de la clasa a VIII-a şi învăţământ profesional redus de la 3 la 2 ani sunt unele dintre prevederile cuprinse într-o iniţiativă legislativă.

Proiectul Legii educaţiei a fost realizat în martie de un grup de parlamentari, iar ulterior au mai fost şi alte variante, una în aprilie, iar o ultima la sfârşitul lunii mai. Iniţiativa legislativă, aflată pe agenda Parlamentului, este punctul de plecare al dezbaterilor pentru noua Lege a educaţiei.

Prin proiect sunt propuse mai multe modificări, unele fiind o revenire la sistemul existent cu mai mulţi ani ani în urmă, cum ar fi grupa pregătitoare la grădiniţă, dar şi evaluarea la finalul clasei a VIII-a la mai multe materii, cu unele probe susţinute în timpul anului şcolar.

Astfel, potrivit proiectului iniţiat de un grup de parlamentari, sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde: educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), ce include grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare pregătitoare; învăţământul primar, cu clasele I-IV; învăţământul secundar, cu învăţământul secundar inferior sau gimnazial (clasele V-VIII) şi învăţământul secundar superior sau liceal (clasele IX-XII), ce include filierele teoretică, vocaţională şi tehnologică; învăţământul profesional, cu anii I şi II. Urmează învăţământul terţiar non-universitar, care cuprinde învăţământul postliceal, cu durata între unu şi doi ani.

Proiectul prevede că la Evaluarea Naţională vor fi probe scrise la limba şi literatura română şi la limba maternă, precum şi o probă scrisă transdisciplinară la matematică şi ştiinţe. La acestea se adaugă o probă orală la o limbă străină, o probă practică de utilizare a calculatorului şi o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale, toate trei susţinute în timpul anului şcolar. Rezultatele testelor se înscriu în portofoliul educaţional al elevului.

Pentru admiterea în învăţământul liceal este necesară promovarea evaluării de la finalul clasei a VIII-a. Admiterea la liceu sau la şcoala profesională se realizează prin concurs, în baza fişelor de opţiuni individuale depuse de candidaţi la înscriere. Fişa cuprinde opţiuni din oferta educaţională naţională exprimate în ordinea preferinţelor, conform acestei variante de proiect.

În document se mai arată că, în cazul în care, la un liceu, numărul candidaţilor la un profil, potrivit primei opţiuni, este mai mare decât numărul locurilor oferite, liceul organizează, pentru acel profil, o probă de admitere.

Admiterea la acel profil se face luând în calcul portofoliul educaţional, cu o pondere de 20%, media probelor scrise ale evaluării naţionale de la finalul gimnaziului, cu o pondere de 30% şi nota obţinută la proba de admitere, cu o pondere de 50%, conform proiectului.

În cazul în care, la un liceu, numărul candidaţilor la un profil, potrivit primei opţiuni, nu depăşeşte numărul locurilor, admiterea la acel profil se realizează luând în calcul portofoliul educaţional, cu o pondere de 40% şi media probelor scrise ale evaluării naţionale de la finalul gimnaziului, cu o pondere de 60%, se mai arată în documentul citat.

În această variantă de proiect de modificare a Legii educaţiei este prevăzut că admiterea la şcolile profesionale se face prin concurs, în baza portofoliului educaţional.

Procedura de admitere are două etape: în prima etapă se organizează admiterea potrivit primei opţiuni, la profilurile liceale cu probă de admitere şi la şcolile profesionale; în a doua etapă se organizează admiterea prin repartiţie computerizată la liceele şi şcolile profesionale cu locuri libere. În cazul profilurilor vocaţionale, sunt obligatorii şi eliminatorii una sau mai multe probe de aptitudini.

Proiectul mai prevede că metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a admiterii la liceu şi şcoala profesională este elaborată de Ministerul Educaţiei şi este dată publicităţii, pentru fiecare generaţie, cel târziu la începutul clasei a VII-a.

Liceele au obligaţia să anunţe public conţinutul probei de admitere şi al probelor de aptitudini, procedurile de organizare ale acestora, precum şi modul de utilizare a portofoliului educaţional, până cel târziu la începutul clasei a VII-a, conform documentului citat.

De asemenea, admiterea în liceele şi şcolile profesionale particulare şi confesionale se realizează pe baza metodologiilor cadru specifice şi a regulamentelor proprii.

În prezent, admiterea în liceu se face prin repartizare computerizată, după ce elevii susţin, la finalul clasei a VIII-a, testele scrise de la Evaluarea Naţională, la limba romană, matematică şi limba maternă. Media de admitere în liceu se calculează ca medie ponderată între media de la Evaluarea Naţională (75 la sută) şi media notelor din gimnaziu (25 la sută). Pentru admiterea în liceu nu este necesară o medie minimă.

Repartizarea computerizată în licee are loc în trei etape. În prima etapă de admitere se pot înscrie candidaţii din seria curentă, precum şi cei din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului şcolar 2014-2015. În a doua etapă se pot înscrie candidaţii care nu au participat la prima repartizare şi cei care au rămas nerepartizaţi. În etapa a treia se înscriu elevii care nu au participat la nicio repartizare, care nu au fost repartizaţi în etapele anterioare, care nu s-au înscris în perioada prevăzută de metodologie sau care şi-au încheiat situaţia şcolară mai târziu.