Experţii sunt de părere că ambele lucrări au fost realizate în perioada de dinaintea morţii premature a marelui artist, care a decedat la 37 de ani, în 1520. „Este o experienţă uluitoare”, a spus restauratorul şef al acestui proiect, Fabio Piacentini.

„Ideea cî acestea au fost ultimele opere realizate, aproape că te face să simţi prezenţa maestrului”, adaugă Fabio Piacentini.

Fiecare dintre cele două opere ilustrează câte un personaj feminin, una dintre ele Justiţia şi cealaltă Prietenia; se crede că au fost realizate în 1951, dar artistul a murit înainte de a putea finaliza şi cealaltă parte a încăperii. După moartea lui Rafael, restul camerei a fost pictat de alţi artişti, iar cele două opere a lui Rafael au fost uitate.

În 1508, Rafael a fost angajat de Papa Iulius al II-lea pentru a picta apartamentele sale private. Artistul a realizat în întregime imaginile din trei camere, cunoscute acum drept Camerele lui Rafael, unde se găsesc celebrele opere Şcoala Atenei.

Apoi a început să lucreze la a patra cameră, cea mai mare din apartament, o sală de bal pe care el a denumit-o Sala lui Constantin. Plănuia să picteze încăperea folosind ulei mai degrabă decât tehnica tradiţională pentru realizarea frescelor.

O carte care datează din 1550, scrisă de Giorgio Vassari, Viaţa celor mai buni pictori, sculptori şi arhitecţi, atestă că Rafael a început să lucrez la cele două opere folosind o tehnică experimentală. Acest indiciu a fost de o importanţă crucială şi a condus la această descoperire.

Când restauratorii au început să lucreze la cea de a patra cameră, au curăţat pereţii şi şi-au dat seama că doar două imagini din întreaga încăpere au fost realizate în ulei, iar restul ca fost decorat folosind tehnica frescei.

Fotografii realizate cu infraroşu şi ultraviolete au confirmat bănuielile experţilor: cele două opere sunt complet diferite de celelalte.