Un procent de aproape 40% din totalul emigranţilor din România sunt absolvenţi de studii superioare, potrivit datelor furnizate de Banca Mondială.

Peste un sfert de milion de români au emigrat în 2018, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

Potrivit informaţiilor furnizate de Banca Mondială, migraţia dă naştere unor preocupări legate de „exodul creierelor”, ”, al mâinii de lucru calificate din ţările de origine, deoarece persoanele cu un nivel superior de educaţie tind să emigreze mai des în cadrul regiunii.

„Persoanele absolvente de învăţământ superior reprezintă 55% din populaţia totală a emigranţilor din Bosnia şi Herţegovina, peste 40% din emigranţii din Armenia şi Letonia şi aproape 40% din populaţiile de emigranţi din Albania, Moldova, Macedonia de Nord, Republica Kârgâzstan, Kazahstan, România şi Tadjikistan. Astfel de tipare permanente reprezintă mai degrabă un simptom şi nu o cauză a problemei de bază”, potrivit Băncii Mondiale.

Printre politicile pe termen lung care pot aborda cauzele de bază ale emigraţiei se numără întărirea guvernanţei şi consolidarea instituţiilor din ţările de origine. Politicile care vizează păstrarea forţei de lucru calificate includ promovarea sectorului privat şi stimularea creării de locuri de muncă, investiţiile în învăţământul superior şi creşterea oportunităţilor pentru femei în economie.

Astfel, cel mai recent rapot al Băncii Mondiale arată o încetinire a creşterii economice din Europa şi Asia Centrală, aceasta fiin destimată la 1,8% pentru 2019, conform celei mai recente prognoze economice a Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală.

Această estimare, cea mai pesimistă din ultimii patru ani, reflectă încetinirea creşterii atât în Federaţia Rusă, cât şi în Turcia, cele mai mari economii din regiune. Raportul constată, de asemenea, o creştere robustă în alte părţi ale regiunii, inclusiv în ţările din Europa Centrală, Asia Centrală şi Caucazul de Sud, transmit reprezentanţii.

„Migraţia poate să contribuie la prosperitatea din regiune. Migranţii tind, în mod disproporţionat, să provină din cadrul populaţiei active şi, de aceea, pot să reducă presiunile demografice prin mărirea dimensiunii forţei de muncă, creşterea productivităţii şi accelerarea creşterii economice.” a spus Asli Demirguc - Kunt, economistul - şef al Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală.

Ponderea imigranţilor din Europa a crescut rapid în ultimele patru decenii, unul din trei imigranţi din întreaga lume îndreptându-se spre Europa. Migraţia intra-regională este, de asemenea, ridicată în Europa şi Asia Centrală, 80% dintre emigranţi alegând să se mute în alte ţări din regiune. Cu toate acestea, opoziţia la migraţie este de multe ori puternică, deoarece beneficiile tind să fie pe termen lung, în timp ce costurile - inclusiv deplasarea şi şomajul - sunt imediate şi concentrate pentru anumite grupuri.

Factorii de decizie trebuie să ajute aceste grupuri prin implementarea de programe de reconversie profesională a acestora şi ajustarea sistemelor de învăţământ pentru tineret, astfel încât să nu mai concureze cu imigranţii cu calificare redusă. Componentele unor astfel de eforturi ar putea să includă prestaţii sociale temporare şi ajutoare de şomaj, potrivit raportului.