Nominalizarea de către Slovenia a unui nou candidat, tot femeie, a devenit astfel alternativa la o respingere în bloc a tuturor membrilor comisiei lui Jean-Claude Juncker. În ciuda avertismentelor de la Parlamentul European ca guvernul sloven să trimită de această dată pe cineva experimentat în politicile europene, ca să evite o nouă respingere a candidaturii, premierul sloven Miro Cerar a desemnat-o pe Violeta Bulc, 50 de ani, o femeie de afaceri care s-a remarcat ca fondator al unei firme de telecom şi pe care Cerar a adus-o luna trecută în echipa guvernamentală ca vicepremier. Audierea lui Bulc de către Juncker va avea loc la 13 octombrie, spre a putea defini ce portofoliu ar putea să preia.

Alenka Bratusek a fost singura candidată dintre noii comisari desemnaţi care nu i-a convins deloc pe parlamentarii europeni, deşi mari probleme au întâmpinat şi francezul Pierre Moscovici, ales pentru portofoliul economiei, dar a cărui ţară tocmai şi-a aprobat un buget care ignoră calendarul de disciplină fiscală al UE, spaniolul Miguel Cañete, propus pentru climat şi energie, dar acuzat că va face figură de om de lobby în CE pentru industria petrolieră, britanicul Jonathan Hill, nominalizat pentru servicii financiare, dar avizat abia după o a doua rundă de audieri, şi ungurul Tibor Navracsics, nominalizat pentru cultură şi educaţie, care a primit cu greu avizul şi numai în condiţiile unei ajustări a atribuţiilor din portofoliul său (au circulat propuneri ca atribuţiile legate de problemele de cetăţenie europeană să fie scoase din portofoliu şi date vicepreşedintelui CE, Frans Timmermans, ori chiar ca Juncker să-i dea alt portofoliu lui Navracsics, deşi purtătoarea de cuvânt a lui Juncker a spus că schimbarea portofoliului nu se va întâmpla).

La polul opus, Corina Creţu, care se va ocupa de dezvoltarea regională, s-a aflat printre comisarii desemnaţi care au primit avizul fără nicio problemă din partea comisiilor care i-au audiat. Deţinătorul acestui portofoliu în actuala CE, austriacul Johannes Hahn, nu a găsit necesar să-i dea acesteia sfaturi în privinţa viitoarei strategii de cheltuire a bugetului pentru dezvoltare regională, sugerând doar că de acum înainte, PIB, sau bogăţia unei regiuni, n-ar trebui să mai fie singurul criteriu spre a decide dacă o regiune se califică pentru banii comunitari, ci să fie luate în considerare şi alte criterii, cum ar fi performanţa în materie de inovaţie.