"Dereglementarea treptată a preţurilor la energie, susţinută de măsuri pentru protejarea consumatorilor vulnerabili, trebuie să continue. De asemenea, este binevenit angajamentul autorităţilor de a promova reformele îndelung amânate în aria întreprinderilor de stat, incluzând aici îmbunătăţirea guvernanţei acestora şi extinderea implicării sectorului privat", a spus Shafik.

Reprezentanta FMI recomandă, de asemenea, reducerea arieratelor, ierarhizarea investiţiilor publice, creşterea absorbţiei fondurilor europene, lărgirea bazei de impozitare, întărirea administraţiei fiscale şi reforma sistemului de asistenţă medicală.

Ea a apreciat bilanţul autorităţilor române din 2009 până acum, respectiv faptul că România şi-a redus deficitul bugetar şi cel al balanţei de plăţi şi că a început reformele în diverse domenii. "Totuşi, PIB real nu a revenit la nivelurile dinainte de criză, economia este încă vulnerabilă la şocuri externe, inclusiv la volatilitatea fluxurilor de capital, iar programul de reforme nu este încheiat", afirmă Nemat Shafik.

Din punctul de vedere al FMI, sistemul bancar este bine caputalizat, dezintermedierea bancară este sub control, iar politica monetară şi fiscală este corectă. "Totuşi, creditele neperformante continuă să crească, iar ameliorarea bilanţurilor băncilor trebuie accelerată. Modificarea legislaţiei insolvenţei şi adoptarea legislaţiei privind obligaţiunile ipotecare vor fi paşi importanţi în această direcţie."

Consiliul director al FMI a aprobat, vineri, noul acord stand-by de tip preventiv cu România, în valoare de cca 1,98 mld. euro, cu o durată de doi ani. Autorităţile române au cerut, de asemenea, asistenţă preventivă de la UE în valoare de 2 mld. euro.

Acesta este al treilea acord stand-by cu FMI şi UE încheiat de România de la începutul crizei. Primul a fost cel din 2009, în valoare de aproape 13 mld. euro, urmat de cel din 2011, în valoare de 5 mld. euro. Al doilea acord, ca şi cel actual, a fost un aranjament de tip preventiv, fără tragerea fondurilor de către România. Toate acordurile cu FMI sunt destinate susţinerii balanţei de plăţi, aşadar nu sunt împrumuturi de uz curent pentru acoperirea deficitului bugetar sau pentru investiţii.