“După doi ani consecutivi de contracţie accentuată a consumului având ca principală cauză presiunea fiscală, piaţa berii are nevoie mai mult ca oricând de o gură de oxigen. Toate studiile pe care le-am derulat în ultimii ani au contrazis însăşi raţiunea presiunii fiscale: creşterea accizei la bere nu poate genera venituri mai mari la bugetul de stat, ci dimpotrivă – pe fondul contracţiei consumului, pierderile la bugetul de stat din TVA şi alte taxe aferente producţiei de bere au depăşit veniturile din acciză”, a declarat Lucian Ghinea, preşedintele Asociaţiei Berarii României.

În 2013, statul român încasa venituri cu 4% mai mici de pe piaţa berii, ca urmare a creşterii accizei, în condiţiile unui nivel zero de evaziune fiscală în producţia de bere. În 2014 istoria s-a repetat, veniturile încasate la bugetul de stat din acciză, TVA şi alte taxe aferente producţiei de bere provenite doar de la membrii Asociaţiei au scăzut cu 22 milioane euro.

Domeniul berii are zero evaziune fiscală pe lanţul de producţie şi 69.700 locuri de muncă create pentru români şi un nivel înalt al valorii adăugate. Sectorul berii contribuie cu peste 60% din totalul accizei colectate la bugetul de stat de pe piaţa băuturilor alcoolice, iar jumătate din preţul unei beri îl reprezintă în prezent taxele.

Peste 97% din berea consumată de români fiind produsă în continuare local. Mai mult, peste 70% din materiile prime agricole folosite pentru producerea berii provin din România.

Piaţa berii în 2014

• Investiţii: peste 1,3 miliarde euro de-a lungul anilor. Totuşi, contracţia pieţei în 2014 a condus la o scădere cu 2 milioane euro a bugetelor investite, acestea ajungând la 60 milioane euro.

• Importuri: în 2014, importurile de bere s-au diminuat cu 0,09 milioane Hl, atingând 0,45 milioane Hl.

• Exporturi: au scăzut cu 0,05 milioane Hl, atingând 0,3 milioane Hl în 2014.

• Tipurile de ambalaje: preferinţele consumatorilor în ceea ce priveşte tipul de ambalaj pentru bere au avut doar mici fluctuaţii faţă de valorile înregistrate în 2013, acestea fiind pentru PET – 53,1% (- 0,1% pp faţă de anul precedent), sticlă – 25,8% (- 0,5% pp faţă de anul precedent), doză – 17,6% (+0,5% pp faţă de anul precedent) şi halbă – 3,5% (+ 0,1% pp faţă de anul precedent).

• Număr de angajaţi: numărul locurilor de muncă a scăzut în 2014 cu 300, ajungând la 3.700.

• Impactul scăderii pieţei berii asupra numărului de locuri de muncă datorate berii la nivelul întregii economii a României: scăderea cu 1.4 mil Hl a pieţei berii în volum s-a resimţit prin pierderea a 6.000  locuri de muncă generate direct şi indirect de sectorul berii, la nivelul întregii economii.

“În ciuda dificultăţilor pe care producătorii de bere le-au întâmpinat în ultimii ani, berea rămâne o băutură iubită de români, fiind aproape nelipsită de pe mesele lor”, a declarat Constantin Bratu, director general, Asociaţia Berarii României. Membrii asociaţiei sunt cei mai importanţi producători de bere din România: Bergenbier SA, Heineken Romania, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries şi Martens, alături de microberăria Clinica de bere. Împreună, cei cinci producători furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime: Soufflet Malt Romania şi Asociaţia Producătorilor de Hamei.

Cele şase companii membre ale Asociaţiei asigură 3.700 locuri de muncă în cadrul celor douăsprezece fabrici de bere, dintre care două microberării. Unităţile de producţie ale membrilor Asociaţiei sunt situate în Ploieşti, Constanţa, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu-Mureş, Pan¬telimon, Timişoara, Buzău, Braşov şi Galaţi, iar cele două microberării sunt situate în Cluj-Napoca şi Timişoara.