Deschiderea unor noi malluri în oraşe amplasate în proxi­mi­tatea graniţei atrage clienţi atât din oraş şi îm­pre­jurimi, cât şi din ţările vecine, aceştia venind pentru a achiziţiona din magazine produse care nu sunt disponibile în magazinele din ţările lor.

„Centrele reprezintă un punct de atracţie pentru turişti. În Iaşi, locuitorii din Republica Moldova constituie un număr important în traficul din cadrul proiectului, iar unele ţări, cum ar fi Serbia, organizează deplasări ale turiştilor lor în weekend la mallul din Timişoara“, a declarat Oana Diaconescu, head of leasing pentru Iulius Town, în cadrul conferinţei ZF Malluri & centre comerciale ’19.

Iulius Town din Timişoara este, practic, o replicare a modelului pe care Iulian Dascălu l-a implementat iniţial în Iaşi, în ansamblul Palas, un mix de birouri, mall şi parc transformat într-o atracţie pentru locuitorii Moldovei. La sfârşitul lunii august a fost inaugurată oficial prima fază din proiectul imobiliar Iulius Town din Timişoara, o investiţie realizată în parteneriat cu fondul de investiţii Atterbury Europe. Etapa care şi-a deschis porţile cuprinde 120.000 de metri pătraţi de spaţii pentru cumpărături - incluzând Iulius Mall -în 450 de magazine, un centru de fitness, săli de evenimente, dar şi 100.000 de metri pătraţi de spaţii office şi 41.000 de metri pătraţi de spaţii verzi. Ultima clădire, UBC 0, care va fi şi cea mai înaltă din România, este estimat că se va livra în 2020.

„Avem rezultate spectaculoase la doar o lună de la inaugurarea proiectului Iulius Town. Sunt magazine care au înregistrat vânzări cu 70% mai mari faţă de perioada similară a anului trecut, traficul este cu 15% mai mare faţă de septembrie 2018, iar per total, în cadrul centrului comercial, ne aşteptăm la o creştere a traficului de vizitatori de la 16 milioane la 20 milioane pe an“, a subliniat Oana Diaconescu.

În cele trei clădiri de birouri din cadrul Iulius Town lucrează 5.000 de angajaţi, la care se adaugă 3.000 în partea de retail, şi odată cu lansarea celei de-a patra clădiri de birouri vom atinge 16.000 de persoane.

Fondul de investiţii NEPI-Rockcastle urmează să deschidă spre finalul anului Festival Mall din Sibiu, primul centru comercial de acest tip dintr-unul din cele mai vizitate oraşe din România.

„Evenimentele care au loc într-un oraş şi atractivitatea acestuia atrag clienţi. Există o diferenţiere între turistul român şi cel din afară. Străinii vin în România să viziteze obiectivele turistice, pe când românii caută mai întâi mallurile şi apoi obiectivele turistice. Este o diferenţă uriaşă din punctul de vedere al mentalităţii“, a declarat Iuliu Bartha, Asset Manager la NEPI Rockcastle, la conferinţa ZF Malluri & centre comerciale ’19.

Viitorul mall de 42.200 mp suprafaţă închiriabilă, va veni cu primul Kaufland aflat într-un centru comercial din România, alături de o ofertă pe fashion care va include H&M, Inditex (Zara, Massimo Dutti, Oysho, Bershka, Pull&Bear etc.) şi New Yorker. În plus, în cadrul Festival va fi deschis cel de-al treilea restaurant Burger King din România (fără a lua în calcul restaurantul din aeroportul Otopeni).

Majoritatea marilor oraşe vest-euro­pene au o componentă puternică de turism de shopping datorită magazinelor de mari dimensiuni. De partea cealaltă, în România abia în ultimii zece ani astfel de centre au cunoscut o dezvoltare puternică, iar în afară de Bucureşti Iaşiul a reprezentat un punct de atracţie pentru cei din ţările învecinate, precum Rep. Moldova – care nu are un retail nici pe departe la fel de dezvoltat.

Pe de altă parte, în cazul Capitalei, turiştii străini caută mixuri de retail aşa cum sunt în Viena sau Budapesta.

„Turiştii străini vor să revitalizăm centrele oraşelor, să facem mixuri de retail prin legislaţie“, a spus Carmen Ravon, Head of Advisory & Transaction Services Retail Agency, CBRE România la conferinţa ZF Malluri&Centre Comerciale ’19.

Spre exemplu, în Bucureşti retailul stradal este reprezentat în mare parte de supermarketuri, farmacii, bănci şi case de pariuri şi mai puţin de magazine, în timp ce cafenelele şi restaurantele sunt concentrate în anumite zone.

„Fiecare spaţiu are un alt proprietar şi fiecare vrea să-şi maximizeze veniturile, se uită spre case de pariuri, pentru că pe high street se poate dezvolta orice. Pe Magheru nu mai e nimic. Zona de food susţinută de studenţii de la ASE. Nu se întâmplă să ai un mix pe care poţi să construieşti ceva. Sunt proprietarii care au mai mute spaţii, dar nu sunt în acelaşi loc şi sunt ambiţioşi pe chirii, iar suprafaţa potrivită e importantă pentru chiriaşi. Contează controlul pe spaţiile stradale“, a subliniat Carmen Ravon.