1. Ce vine în loc?

Ceva ce este cunoscut ca „mobilitatea ca serviciu - mobility as a service”, sau MAAS, potrivit producătorilor de automobile şi a specialiştilor în planificare urbană. Aceasta înseamnă o reţea de forme coordonate de transport, care se ocupă de fiecare parte a unei călătorii într-un mod mai ieftin şi mai convenabil. Dintr-o aplicaţie smartphone, un călător poate rezerva servicii de plimbare, transport public, biciclete electronice, e-scutere şi, eventual, robo-taxiuri. Plăţile pentru maşini şi taxele de parcare vor fi înlocuite cu achiziţionarea transportului plătit pentru distanţa parcursă pe un serviciu de abonament similar cu cel al Netflix.

2. Acum există acest lucru?

Mai mult sau mai puţin. Cineva care a renunţat la maşină în favoarea transportului cu Uber sau taxiul face parte din „mobilitate ca serviciu”. Programe mai ambiţioase există doar în teste limitate la câteva oraşe. Cel mai mare program pilot a început să funcţioneze cu un an în urmă în Helsinki. Cu serviciul Whim, oferit de MaaS Global, navetiştii pot alege diferite pe aplicaţie taxiuri, autobuze, tramvaie, trenuri, feriboturi, maşini de închiriat, biciclete şi scutere. Whim s-a extins deja în Birmingham, Anglia şi Antwerp, Belgia, iar MaaS Global intenţionează să se extindă în America de Nord, Asia şi Australia până la sfârşitul anului.

3. Cine este motorul industriei?

Multe dintre aceleaşi companii care dezvoltă automobile autonome, cum sunt giganţii tehnologici Apple şi Google sau cei mai mari producători de automobile din lume, printre care şi Volkswagen, Toyota Motor şi General Motors, precum şi companii ride-hailing cum sunt Lyft şi Uber. Uber, de exemplu, a început să îşi conecteze aplicaţia la opţiunile de transport public din Londra, Denver şi alte oraşe.

4. Ce câştigă?

Companiile de automobile şi celelalte văd schimbarea drept inevitabilă. În primul rând, aglomeraţia ar face imposibilă deţinerea individuală a unei maşini, în condiţiile în care în cele mai mari oraşe ale lumii vor ajunge să locuiască două treimi din populaţia globală, care va ajunge la 9,8 miliarde de persoane în 2050. În plus, ele consideră că mobilitatea este profitabilă. Ford Motor estimează că serviciile de mobilitate ar putea ajunge la 10.000 de miliarde de dolari, cu marje de profit duble faţă de cele 10% pe care producătorii de automobilele obţin în cei mai buni ani. Alţii sunt sceptici faţă de astfel de afirmaţii, întrebând de ce concurenţa nu ar reduce marjele. Până în prezent, companii de genul Uber şi Lyft pierd bani în mod constant. Chiar şi aşa, domeniul atrage startup-uri şi fonduri de investiţii, finanţările ajungând la aproximativ 5 miliarde de dolari în 2018, potrivit studiului Bloomberg New Energy Finance.

Cititi mai multe pe www.mediafax.ro