România a înregistrat o uşoară scădere a numărului investitiilor străine directe în 2023, cu 13%, dar a depăşit Grecia şi Bulgaria ca număr de proiecte şi se situează pe locul cinci în Europa Centrală şi de Est ca număr mediu de locuri de muncă create per proiect, arată un studiu EY România.

Anul 2023 a fost marcat de schimbări nuanţate şi de o evoluţie dinamică a ISD, reflectând tendinţa generală de scădere a numărului de proiecte ISD în Europa cu 4%. Numărul locurilor de muncă nou create a înregistrat o scădere mai mică, de 8% (de la 6.460, la 5.935 între 2023 şi 2022), ceea ce înseamnă proiecte mai mari în medie.

În contextul general al Europei Centrale şi de Est, Ungaria a înregistrat performanţe mai bune, iar România a depăşit Grecia şi Bulgaria ca număr de proiecte ISD în 2023.

În plus, România se situează pe locul cinci ca număr mediu de locuri de muncă create per proiect, depăşind concurenţi puternici, precum Polonia.

Aproape jumătate (46%) dintre liderii executivi intervievaţi în cadrul studiului consideră că România a rămas o piaţă robustă şi rezilientă pentru investiţii în 2023, menţionând că au în plan să-şi consolideze sau să-şi extindă operaţiunile de aici în viitorul apropiat.

 „Perspectivele favorabile sunt recunoscute de 67% dintre investitori, care prevăd o creştere a atractivităţii României ca destinaţie de investiţii în următorii trei ani. România se remarcă prin depăşirea Greciei şi Bulgariei ca număr de proiecte ISD şi prin clasarea pe locul cinci în Europa Centrală şi de Est ca număr mediu de locuri de muncă create per proiect. Accesul la finanţări nerambursabile este considerat un factor decisiv de 72% dintre investitori. Sectoarele de interes includ software şi servicii IT, produsele electronice, transporturile şi logistica, care domină în atragerea investiţiilor străine directe. Integrarea tehnologiilor emergente şi accesul la o forţă de muncă bine pregătită sunt esenţiale, consolidând astfel poziţia României ca o destinaţie atractivă pentru investiţii durabile şi cu impact semnificativ pe termen lung.", a declarat Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România şi Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Regiunea Asiei Centrale.

Bucureştiul continuă să domine ca principală destinaţie pentru ISD, cu o cotă substanţială de 40%. Iaşi şi Timişoara au înregistrat câte 3 proiecte de investiţii fiecare, iar Cluj-Napoca şi Braşov cu câte 2 proiecte fiecare. Cu toate acestea, în comparaţie cu datele de anul trecut, modelul de investiţii din acest an sugerează o abatere de la atenţia acordată în mod tradiţional marilor centre economice, semnalând o dispersie mai largă a proiectelor în diverse oraşe.

În ceea ce priveşte originea fluxurilor ISD, principalii investitori au rămas aceiaşi, Germania menţinându-şi poziţia de lider în peisajul investiţional românesc, cu 16 proiecte, la fel ca în 2022. Pe următoarele poziţii, la mică distanţă s-au clasat Marea Britanie şi SUA, fiecare cu câte 6 proiecte.

Principalele sectoare care au atras investiţii străine directe în 2023 reflectă tendinţele cheie observate în Europa, în top fiind sectorul software şi servicii IT, în timp ce sectorul produselor electronice a ocupat o remarcabilă poziţie secundă, ceea ce a reprezentat o diferenţă faţă de clasamentul european. Sectorul transporturilor şi logisticii se află din nou în prim plan, înregistrând un avans accentuat, până pe locul al treilea în clasamentul investiţiilor străine directe în România, un salt important de pe poziţia a noua anul trecut.

În decizia de extindere, 52% dintre respondenţi văd accesul la pieţe neexplorate ca un factor cheie, în timp ce 37% apreciază sistemul fiscal şi 35% valorificarea tehnologiilor noi. comparativ cu alte ţări europene.

Calitatea şi disponibilitatea forţei de muncă în România sunt de asemenea apreciate, un sfert  dintre investitori considerându-le printre primii trei factori de atracţie, marcând o creştere faţă de anul anterior. Totuşi, aderarea parţială la spaţiul Schengen pe cale aeriană şi maritimă stârneşte îngrijorări privind migraţia forţei de muncă şi potenţialul exod al creierelor, ceea ce ar putea afecta competitivitatea ţării prin creşterea deficitului de forţă de muncă şi presiuni asupra salariilor.

Un procent impresionant de 72% dintre investitori consideră accesul la finanţările nerambursabile ca fiind un factor cheie în atragerea investiţiilor străine directe (ISD). Deşi stimulentele naţionale nu mai sunt la fel de atractive ca în trecut, finanţările nerambursabile rămân esenţiale pentru atractivitatea investiţională.

România se remarcă prin disponibilitatea unei game variate de programe de ajutor de stat, cu fonduri UE ce pot fi utilizate pentru proiecte cu investiţii majore de capital.

În următorii trei ani, se estimează că ajutorul de stat va atinge 2 miliarde de euro, depăşind suma de 1,2 miliarde de euro din perioada 2021-2023.