Descoperirea a cinci cuvinte inscripţionate pe o mână de bronz veche de 2.000 de ani ar putea ajuta la rescrierea istoriei limbii basce, una dintre cele mai misterioase limbi europene.

Cercetătorii din nordul Spaniei au declarat săptămâna aceasta că au descoperit ceea ce ei cred că este cea mai veche înregistrare scrisă a unui precursor al limbii basce moderne, împingând primele dovezi ale acesteia până în primul secol î.Hr.

Societatea Aranzadi Science Society, un institut de cercetare basc, a declarat că inscripţia a fost găsită pe o bucată plată de bronz în formă de mână umană pe care arheologii au dezgropat-o anul trecut. Cercetătorii cred că este cea mai veche dovadă cunoscută a unei limbi vasconice scrise, un precursor al limbii basce, încă vorbită în unele părţi din nordul Spaniei şi sud-vestul Franţei, relatează AP.

Descoperirea ar putea pune la îndoială credinţa larg răspândită a lingviştilor, conform căreia vasconii, un trib din Epoca Fierului care îşi are centrul pe teritoriul care formează regiunea Navarra din Spania de astăzi, au început să scrie în limba lor abia după introducerea scrierii latine de către invadatorii romani.

"Această piesă schimbă complet ceea ce credeam până acum despre vasconi şi scrierea lor", a declarat Joaquín Gorrochategui, profesor de lingvistică indo-europeană la Universitatea din Ţara Bascilor. "Eram convinşi că vasconii nu ştiau să citească sau să scrie în antichitate şi că foloseau alfabetul doar pentru baterea monedelor".

Arheologii cred că mâna, pe care o numesc "mâna de la Irulegi", după locul unde a fost găsită, la poalele unui castel medieval, a fost concepută pentru a fi atârnată de o uşă, probabil ca o amuletă de protecţie.

Până în prezent, lingviştii au reuşit să traducă doar unul dintre cuvintele înscrise pe ea: "sorioneku", care corespunde cuvântului basc "zorioneku", sau "norocos".

Limba bască a supravieţuit timp de secole, în ciuda faptului că a cedat teren în faţa limbilor spaniolă şi franceză. Se estimează că mai multe sute de mii de persoane vorbesc această limbă, cunoscută şi sub numele de euskara, în special în regiunile spaniole Ţara Bascilor şi Navarra şi dincolo de Pirinei, într-o mică zonă din Franţa.

Lingviştii consideră că este o "limbă izolată", ceea ce înseamnă că nu are rădăcini cunoscute în alte grupuri lingvistice.