România a înregistrat cea mai mare creştere a PIB, PIB per capita sau salariu mediu din ţările din regiune, dar creşterile statistice nu s-au reflectat destul în calitatea vieţii. La o serie de indicatori, începând de la procentul de populaţie rurală şi până, la accesul la reţeaua de canalizare sau de gaze, România a rămas în urmă.

Deşi o economie cu o pondere industrială importantă, de 20-25% din PIB, consumul de energie electrică din România pe cap de locuitor este cel mai mic din regiune, conform datelor Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) din 2021, cele mai recente date agregate de instituţie.

2,3 MW pe cap de locuitor s-au consumat în perioada amintită în România, în vreme ce în Ungaria consumul a fost mai mult decât dublu, iar în Austria şi Germania triplu.

Dincolo de consumul industrial, consumul redus de energie indică şi calitatea vieţii populaţiei. Spre exemplu, în 2023, 2 din 10 gospodării din România spală „la mână”, pentru că nu au maşină de spălat rufe, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). În definitiv, şi dacă şi-ar permite să cumpere un astfel de aparat, intervine o altă problemă: accesul la reţeaua de apă sau de canalizare. Iar datele de la INS sunt certe: 40% din populaţia României nu are acces la reţeaua de canalizare.

Între timp, România a depăşit, pe medie, Ungaria la PIB/cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare, adică ajustat cu preţurile şi salariile. Cifra însă, deşi arată în mod cert un avans, nu ţine de cald, pentru că România, din poziţia de pretendent la  locul 1 la producţia de gaze în UE, are în continuare o treime din populaţie care se încălzeşte cu lemne. Povestea este veche, dar de actualitate: în Ungaria, o ţară care produce 10% din gazul produs de România, densitatea reţelei de gaze este de  1 km de conducte la 1 km pătrat de suprafaţă. În România, este de cinci ori mai mică: 200 de metri la 1 km pătrat.

Cifrele de la Eurostat mai arată că România a rămas una dintre puţinele ţări în care majoritatea populaţiei trăieşte în mediul rural. Conform datelor sursei citate, 54% din populaţia României, adică peste 10 mil. de locuitori, trăieşte în mediul rural. Procentul este în uşoară scădere faţă de anul 1998, dar nu datorită urbanizării. În aceeaşi perioadă de timp, populaţia totală a României a scăzut cu 3,5 mil. de persoane, pe datele Eurostat, majoritatea din mediul rural. În mediul urban şi urban mic – intermediar, conform clasificării Eurostat – sunt 8,8 mil. de persoane, o cifră similară cu anul 1998.

Spre comparaţie, Bulgaria are doar 13% din populaţie în mediul rural, Cehia 21%, iar Germania 16%. 18% din populaţia maghiară trăieşte la sate.

Lista indicatorilor de calitate a vieţii sau de igienă poate continua cu date legate de infrastructura rutieră şi feroviară, unde, deşi sunt progrese în ultimii trei ani la nivel de şantiere deschise, în ultimii 35 de ani s-a bătut pasul pe loc. Cifrele vin în contrast cu creşterea economică sau a veniturilor medii ale populaţiei, însă şi în această zonă există nuanţe: zone precum marile oraşe au crescut şi au tras toată România după ele, dar prăpăstiile între regiuni sau chiar între judeţe vecine s-au adâncit.

Cel mai mic consum de energie

Consumul de energie pe cap de locuitor (2021).

Consumul de energie electrică este unul dintre cei mai importanţi indicatori despre industria unei ţări. Cu cât o ţară consumă mai multă energie, cu atât are o industrie care produce mai mult, pentru că industria este cel mai mare consumator de energie dintr-o ţară. Pentru ca datele să fie comparabile, ONU a împărţit cererea de energie pe cap de locuitor. Indicatorul vorbeşte despre mai mult decât industrie şi arată şi dotarea locuinţelor cu electrocasnice de bază, precum maşina de spălat, nemaivorbind de cuptoare electrice, plită electrică sau maşină de spălat vase.

Ca melcul

Evoluţia reţelei de canalizare. Doar 6 din 10 români au acces la reţeaua de canalizare, în vreme ce restul de 40% sunt dependenţi de fose septice sau de toaleta din curte. Mai mult, la începutul anului 2024, mai mult de 200 de şcoli din România aveau grupuri sanitare în curte, fără acces la reţeaua de canalizare.

România, o ţară rurală

Procentul de urbanizare a României a crescut de la 44% în 1998 la 46% în 2023, conform datelor oferite de Eurostat, biroul european de statistică.

Eurostat are această clasificare pe trei zone: rural, urban mic (intermediar) şi urban mare. Dacă este vorba de urban, România a bătut pasul pe loc în cei 26 de ani, pentru că practic a scăzut populaţia totală, iar oamenii au plecat, în cea mai mare parte, din mediul rural în ţări din vest. România rămâne una dintre puţinele ţări europene preponderent rurale, cu 54% dintre cetăţeni locuind la sat.

La coadă, deşi în vârful producţiei

Densitatea reţelei de gaze raportată la suprafaţă.

România este pe cale să devină cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, acum ocupând locul doi în bloc. Este un paradox, pentru că, în aceeaşi vreme, are şi una dintre cel mai puţin dezvoltate reţele de gaz, iar astăzi o treime din gospodăriile din România se încălzesc cu lemne, peleţi sau alte soluţii de încălzire a locuinţei.