Studii recente arată că doar atacurile de tip fraudă din 2017 au costat companiile căzute victime circa 17 miliarde de dolari. Peste acestea, atacurile de tip phishing, ransomware şi alte ameninţări informatice au urcat considerabil valoarea pagubelor. După ziua de 25 mai, anumite tipuri de atac intră în mod direct sub incidenţa GDPR şi pot cauza amenzi importante, suplimentar pierderilor financiare şi daunelor asociate cu prejudicii de imagine şi reputaţie.

Aplicaţii neactualizate. Una din cele mai mari breşe din 2017 a fost fără îndoială incidentul Equifax, când din cauza neglijenţei departamentului IT de a actualiza o platformă, infractorii informatici au reuşit să se infiltreze în sistemele companiei, punând astfel mâna pe datele personale a 143 de milioane de utilizatori şi cauzând pagube de sute de milioane de dolari pentru companie. Deşi majoritatea acestor date aparţineau locuitorilor din SUA, au fost afectaţi şi rezidenţi britanici – ţară membră a Uniunii. Bilanţul incidentului a scos la iveală încă o neglijenţă din partea companiei: raportarea breşei abia la câteva luni de zile după incident.

Sub GDPR, Equifax ar fi fost amendată aspru pentru nerespectarea articolelor referitoare la actualizarea sistemelor de securitate interne, dar şi pentru încălcarea obligaţiei de a raporta incidentul în 72 de ore de la aflarea breşei.

Inginerie socială (phishing). Un atac de tip phishing în 2014 a cauzat casei de producţie Sony Pictures pagube importante după ce un grup de atacatori nord-coreeni au folosit tehnici de inginerie socială ca să obţină acces la serverele companiei. Atacatorii au compromis datele personale ale angajaţilor şi au încercat să împiedice difuzarea lung-metrajului „The Interview”, care parodia regimul comunist sub dictatura lui Kim Jong-un.

GDPR sancţionează dur neglijenţa companiilor de a instrui angajaţii cu privire la tehnicile de inginerie socială folosite de hackeri, dintre care metoda phishing este, de departe, cea mai eficientă.

Ransomware şi cryptojacking. GDPR vizează şi breşele folosite de atacatori pentru a câştiga bani. Printre aceste tipuri de atac se numără ransomware şi cryptojacking, ambele având scopul final de a genera monedă virtuală (bitcoin, monero etc.) pentru răufăcători.

WannaCry, cel mai mare atac de tip ransomware din istorie, a făcut ravagii la nivel mondial anul trecut. Printre entităţile afectate s-au numărat furnizori de energie, spitale, organizaţii guvernamentale, dar şi companii private deţinătoare de date personale si proprietate intelectuală valoroasă. Pagubele s-au ridicat la sute de milioane de dolari.

Cât despre cryptojacking, chiar dacă interesul principal al atacatorului este să fure putere de calcul, entitatea ţintă suferă în esenţă o breşă de securitate la iniţierea atacului. Acest lucru poate da atacatorului acces la informaţii sensibile, pe lângă şansa de a genera monedă virtuală.

Ameninţări persistente avansate. Campania DarkHotel este doar una din multele exemple de atacuri de tip avansat asupra unei entităţi ţintă, atacuri al căror scop include furtul de proprietate intelectuală, procese tehnologice, dar şi date personale, acestea din urmă intrând sub incidenţa noului cadru legal definit de GDPR. Ameninţările avansate sunt adevărate arme cibernetice de ultimă generaţie care ocolesc sistemele de securitate tradiţionale şi fură informaţii confidenţiale fără să lase urme.

Începând cu 25 mai, daunele asociate cu o breşă devin cu atât mai mari cu cât compania victimă trebuie să suporte nu doar pagubele rezultate din breşă, ci şi amenzile ce survin, de până la 4% din cifra de afaceri sau 20 de milioane de euro, plus daunele de imagine. Astfel, riscurile de a nu respecta GDPR devin egale sau în unele cazuri chiar mai mari decât riscurile cauzate de breşa în sine.