Prof. Manfred Frühwirth este director academic al programului Professional MBA Finance din cadrul WU Executive Academy

1. Finanţele Islamice

Produse şi pachete financiare fără dobândă? În trecut, acestea reprezentau o raritate în lumea occidentală. Însă odată cu creşterea cererii clienţilor musulmani, produsele financiare ce respectă legea islamică, Sharia, au început să apară în peisajul financiar. Potrivit legii islamice, dobânda, mai exact câştigul de bani prin investiţii băneşti sau împrumuturi de bani, este interzis. În schimb, există obligaţiuni conforme Islamului, aşa-numitele Sukuk. Cu toate acestea, este posibilă cumpărarea unei case printr-un împrumut în conformitate cu legea Sharia, astfel: banca însăşi achiziţionează casa, în calitate de cumpărător, şi o vinde clientului, care la rândul lui plăteşte un preţ mai mare sub formă de rate.

Bawag P.S.K., spre exemplu, a fost prima bancă austriacă ce a introdus pe piaţă un cont bancar islamic, în 2016: banca nu plăteşte şi nu percepe dobânzi clienţilor, în schimb, clienţii plătesc o taxă lunară, a cărei valoare depinde de pachetul financiar pe care l-au ales şi care include un card bancar şi facilitatea unei descoperiri de cont.

2. Finanţarea anteprenorială

Nicio companie nou înfiinţată nu poate supravieţui pe termen lung fără cunoştinţe financiare relevante. Finanţarea afacerilor antreprenoriale are de-a face cu avantajele şi dezavantajele capitalului de risc, bootstrapingul, adică gestionarea în mod profitabil a unei societăţi fără investitori externi şi cu activitatea aşa-numiţilor business angels, oameni de afaceri care contribuie cu până la de trei ori mai mult capital pentru start-up-uri decât investitorii.

Crowdfundingul este, de asemenea, un domeniu care joacă un rol din ce în ce mai important în finanţarea start-up-urilor. Găsirea momentului potrivit pentru căutarea investitorilor sau pentru exit este la fel de important ca planificarea optimă pentru achiziţionarea de capital sau cunoaşterea tipului de investiţie necesară pentru stadiul următor de dezvoltare. Un studiu realizat de KfW Research în 2015 a arătat că, din cele circa 2,5 milioane de start-up-uri existente în Germania, aproximativ 17% dispar de pe piaţă în primii trei ani. Cei care deţin cunoştinte financiare au şanse mai mai de succes: doar 12% nu reuşesc. Însă în cazul lipsei de cunoştinţe financiare, rata de eşec creşte la 21%.

3. Etica în finanţe

Frauda contabilă, corupţia, tranzacţionarea privilegiată, frauda împotriva consumatorilor sunt câteva exemple de scandaluri care au zdruncinat reputaţia diverselor corporaţii în ultimii ani. Scandalul diesel al VW (Dieselgate), cu presupusele muşamalizări la nivel de conducere, a fost doar unul dintr-o serie lungă de cazuri. Comportamentul etic este considerat din ce în ce mai important în practica investiţională şi pentru a evita daunele reputaţionale şi economice ale companiei, cu toate că multe persoane încă sunt de părere că etica este în contrast cu lumea financiară. Orientarea spre maximizarea profitului pe termen scurt poate favoriza un comportament neetic. Când ajunge în atenţia publicului, acesta vine, de obicei, cu un preţ ridicat pentru companii sau investitori: clienţii îşi pierd încrederea, valoarea mărcii scade, preţurile acţiunilor scad, costurile de capital cresc. Din acest motiv, reglementările privind conformitatea şi guvernanţa corporativă au fost recent implementate pe scară largă, alături de criteriile de mediu, economice şi sociale, cum ar fi extinderea responsabilităţii sociale a întreprinderilor. Corupţia în companii, pe pieţele financiare, dar şi în cadrul guvernelor nu numai că dăunează clienţilor, creditorilor şi alegătorilor, ci poate destabiliza sistemul economic global.