Dacă numărul de supermarketuri şi de clădiri de birouri s-a triplat şi dublat, numărul de joburi este mai mic. Factura la energie a crescut cu 40%, dar o doză de Cola a scăzut cu 16%, scrie Ziarul Financiar

Deşi au recuperat pierderile de atunci, pieţele financiare nu mai sunt la fel  -  PIB-ul merge spre 170 mld. euro, plus 20%, dar locurile de muncă se recuperează greu  -  În schimb, numărul de supermarketuri s-a triplat.

Falimentul Lehman Brothers este considerat drept startul oficial al celei de-a doua crize financiare ca magnitudine din ultima sută de ani.

Indicele BET este în jurul nivelului de 7.000 puncte, o apreciere de 45% faţă de 15 septembrie 2008, însă încă în spate cu 35% faţă de valoarea din iulie 2007. Bursa americană a crescut cu aproa­pe 70% comparativ cu momentul Lehman Brothers, în timp ce indicele german DAX a crescut cu 39%, iar piaţa de capital britanică a înregistrat un avans de 24%.

Companiile au încheiat restructurările, iar numărul de salariaţi din economie se apropie din nou de pragul de 4,8 milioane de oameni, însă creş­terea cu 40% a salariului mediu net tot nu a ajutat economia locală să scoată capul de la coada clasamentului Uniunii Euro­pene.

Cu toate acestea angajaţii din serviciile IT, asigurări, industria grea, extracţia petrolului, sectorul bancar şi serviciile anexe extracţiei au ajuns la salarii medii lunare de peste 1.000 de euro pe lună. Ei sunt însă doar 170.000 de oameni, adică 4% din efectivul total al salariaţilor din România, iar pentru dezvoltarea eco­nomică ponderea lor ar trebui să crească.

Produsul Intern Brut al României era de 139,7 mld. euro în 2008, iar în acest an ar putea să ajungă la 169,9 mld. euro. Economia a fost pe o pantă ascendentă din 1999 timp de nouă ani consecutiv, oprindu-se brusc în 2009, odată cu propagarea mondială a crizei financiare. Dacă în 2008 PIB-ul creştea cu 8,5%, în 2016 ritmul de creştere ar putea să ajungă la 4,2%, potrivit estimărilor oficiale, sau chiar peste acest nivel. După un declin de 7,1% în 2009 şi o scădere de 0,8% în 2010, economia a revenit pe creştere.

În 2008, în România vânzările de telefoane inteligente abia treceau de 100.000 de unităţi, iar anul acesta estimările arată o piaţă de 4,2 milioane de unităţi. Pentru generaţiile care cumpără astfel de telefoane s-au dezvoltat şi zecile de turnuri de birouri din Pipera, Barbu-Văcărescu sau Cotroceni. Doar în Capitală s-au construit clădiri de birouri care pot să „găzduiască“  270.000 de angajaţi, iar parterul lor este „rezervat“ de marile lanţuri de retail, cele care nu s-au uitat la indicatorii crizei şi au pom­pat sute de milioane de euro în extindere.