Pagube de imagine
Dupa micile scandaluri legate de veridicitatea promisiunilor din spotul publicitar cu Fondul Proprietatea si de presupusa opozitie a CEDO fata de modul de despagubire prin actiuni la Fond, biroul de comunicare al institutiei a recunoscut ca noua conducere, adica presedintele Alexandru Paunescu si Consiliul de supraveghere in noua lui componenta, au vina lor pentru lipsa de informare a publicului.
Dupa micile scandaluri legate de veridicitatea promisiunilor din spotul publicitar cu Fondul Proprietatea si de presupusa opozitie a CEDO fata de modul de despagubire prin actiuni la Fond, biroul de comunicare al institutiei a recunoscut ca noua conducere, adica presedintele Alexandru Paunescu si Consiliul de supraveghere in noua lui componenta, au vina lor pentru lipsa de informare a publicului. Mai exact, institutia a depasit termenul asumat pentru conferinta de presa "de relansare a activitatii Fondului" (prevazut pentru jumatatea lui iunie, evenimentul a fost amanat pentru aceasta saptamana).
Numai ca problemele nu tin doar de i-magine. Presa a scris, de pilda, ca AGA de la Conpet, firma unde Fondul detine 16% din actiuni, au refuzat sa acorde institutiei dividendele cuvenite pentru 2005, cu motivatia ca Fondul n-a figurat ca actionar anul trecut decat trei zile la Conpet. Pentru Conpet, ca si pentru celelalte societati din subordinea Ministerului Economiei si Comertului si la care Fondul a devenit actionar anul trecut, incepand cu Romgaz si Distrigaz si terminand cu filialele Electrica, ministrul de resort Codrut Seres a promis ca in cele din urma se vor acorda dividende, insa numai pentru cele trei zile din 2005 cand Fondul a fost actionar la ele si numai dupa ce se va emite un act normativ care sa reglementeze clar modul de calculare a dividendelor. Contraexemplul aici este Petrom, care a varsat deja dividende corespunzatoare unei participatii de 9,89% pe tot anul 2005, desi Fondul a fost actionar al Petrom tot pentru o perioada de trei zile.
Lucrurile le-a complicat, chiar in dorinta de a le lamuri, senatorul liberal Varujan Vosganian, presedintele Comisiei de buget-finante din Senat, care a dat de inteles ca, pe langa proprietarii de imobile nationalizate in perioada comunista, Fondul i-ar putea despagubi si pe cei care au depus bani la CEC ca sa-si cumpere Dacii si nu le-au primit sau pe cei care au pierdut proprietati dupa 1940 in Basarabia, Cadrilater si Banatul Sarbesc. Acelasi Vosganian a recunoscut insa ca numai pentru dosarele expropriatilor din 1945-1989, autoritatile locale si centrale au o capacitate asa de redusa de evaluare, incat va fi nevoie de 6-7 ani ca sa le termine pe toate. Asa incat adaugarea unor noi categorii de fosti proprietari intareste senzatia unora ca Fondul ar urma sa fie un fel de despagubitor fantoma, unde inmultirea pretendentilor dilueaza pe zi ce trece sansele de a li se face dreptate.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro