Bursele internaţionale au înregistrat de la începutul acestui an scăderi abrupte ca urmare a implicaţiilor aduse de extinderea cu rapiditate a epidemiei de coronavirus în lume, astfel că bursa americană a intrat în teritoriul bear (definit prin scădere de peste 20% faţă de ultimul maxim istoric), iar cele europene au avut parte săptămâna trecută de cele mai proaste cinci zile din istorie.

Ca urmare, vânzările agresive ale investitorilor de pe piaţa de capital au pus capăt celui mai mare ciclu de creştere economică din istorie, cele mai afectate sectoare de această criză fiind cel energetic, transporturile, turismul şi serviciile. La polul opus, există şi sectoare care ar putea beneficia de pe urma măsurilor luate pentru combaterea epidemiei, cum ar fi industria de IT, cea de telecomunicaţii sau cea farmaceutică.

Astfel, bursa care a fost cel mai puternic lovită este cea de la Milano, al cărei indice FTSE MIB înregistrează în primele luni ale anului o scădere de 36,3%, în contextul în care Italia a fost ţara în care coronavirusul s-a răspândit cel mai rapid şi într-un timp destul de scurt. La mică distanţă în privinţa deprecierii din primele luni ale anului se află bursa din Madrid, dat fiind faptul că indicele principal IBEX al celor mai tranzacţionate 35 de acţiuni are un minus de 36%, dar nici bursa de la Paris (minus 35,1%), cea de la Berlin (minus 34%) sau cea de la Londra (minus 31,7%) nu au fost scutite de implicaţiile epidemiei.

La nivelul SUA, pe 12 martie indicele american S&P intra în „ghearele ursului” după doar 16 şedinţe de la maximul istoric, respectiv cea mai rapidă perioadă din istoria bursei americane în care aceasta a trecut de la un nou maxim record la teritoriul bear. Ultimul record fusese stabilit în 1929, când a fost nevoie de 42 de şedinţe pentru ca piaţa să intre în teritoriul bear. Investitorii apreciază de obicei trecerea de la un record la un altul în perioade scurte de timp, dar nu văd de bun augur depăşirea unui record stabilit în urmă cu aproape 100 de ani, mai ales în contextul în care acesta este unul negativ.

Indicii americani au scăzut deşi banca centrală a SUA (Federal Reserve) a redus dobânzile aproape de zero şi a lansat programe de relaxare cantitativă pentru a asigura lichiditate în piaţă şi o bună funcţionare a pieţei de creditare, ceea ce înseamnă că deciziile luate de FED nu au reuşit să mulţumească investitorii. Indicele Dow Jones figurează cu o scădere de 29,3% de la începutul anului, indicele S&P are minus 26,2%, iar indicele NASDAQ Composite al companiilor din tehnologie înregistrează minus 23%.

Din cauza prăbuşirilor bursiere, cei mai mari administratori de bani din lume – BlackRock, Vanguard şi Sate Street Global – au pierdut în primele luni ale anului peste 2.500 de miliarde de dolari, adică aproximativ de 10 ori cât PIB-ul României.

De asemenea, după ce zeci de mii de zboruri şi rute au fost anulate, locurile de muncă din industria aviatică fiind în pericol, marile linii aeriene listate au pierdut de la începutul anului peste 70 de miliarde de dolari.

Pe de altă parte, fluctuaţiile agresive din pieţele bursiere au determinat unii operatori să ia în calcul suspendarea tranzacţionării pentru anumite perioade sau chiar închiderea burselor pe termen nelimitat, existând precedente în acest sens. Primul stat care a luat această decizie este Filipine, care pe 17 martie a oprit tranzacţionarea cu acţiuni, obligaţiuni şi valute.

Dar chiar şi pe Bursa de la Bucureşti a fost activat în ultimele şedinţe mecanismul de întrerupere a volatilităţii în contextul în care vânzările masive au adus scăderi bruşte, chiar şi de peste 20%, pe unii emitenţi. Bursa românească a înregistrat la început de martie o serie de opt şedinţe consecutive de scăderi, în care s-a depreciat cu 30,5% şi a pierdut circa 49 de miliarde de lei din capitalizare, ajungând la valoarea pe care o avea la finalul anului 2018, adică atunci când era lovită de adoptarea fără dezbatere şi fără discuţii cu mediul privat a Ordonanţei de Urgenţă 114.

Pierderile masive din pieţele bursiere au schimbat parţial peisajul bursier. De exemplu, ca urmare a nevoii de a ne adapta vremurilor nesigure, firma americană de analiză MKM Partners a creat un nou indice pe Wall Street, numit Stay at Home, care include 33 de companii care ar putea profita în urma faptului că populaţia la nivel global se baricadează în case pentru a ajuta la prevenirea răspândirii coronavirusului.

Însă situaţia actuală pare departe de a se fi încheiat, investitorii încercând să se adapteze la noul mers al lucrurilor şi să-şi reechilibreze portofoliile. La capătul opus, companiile listate iau toate măsurile care le stau în putinţă pentru a trece cât mai uşor peste criza actuală.