Judeţele dezvoltate, care au volumele cele mai ridicate de forţă de muncă şi cele mai mari salarii, conduc atât topul cu cele mai mari proporţii ale soldurilor creditelor ipotecare acordate de bancheri, cât şi topul judeţelor cu cele mai mari ponderi ale soldurilor creditelor pentru imobile comerciale.

Împrumuturile ipotecare acordate în Bucureşti şi Ilfov, cumulat, reprezintă peste o treime (35%) din totalul creditelor ipotecare, iar adăugând şi următoarele 3 judeţe - Cluj, Timiş şi Constanţa - reiese că peste jumătate din soldul creditelor ipotecare din România sunt concentrate la românii din 5 judeţe dezvoltate, respectiv Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timiş şi Constanţa. Extinzând analiza, vedem că dacă luăm în considerare şi Iaşi şi Braşov, ponderea ipotecarelor trece de 60%, conform datelor BNR.

Şi în cazul creditelor pentru bunuri imobiliare comerciale acordate companiilor ponderile sunt apropiate în aceste judeţe.

La polul opus, judeţul cu cea mai mică pondere a creditului ipotecar şi a creditului pentru imobile comerciale este Harghita.

Concentrarea regională a împrumuturilor ipotecare urmează asimetria în dezvoltarea economică de la nivelul regiunilor, conform evaluărilor BNR. Nivelul de dezvoltare economică, numărul de companii care activează în judeţul respectiv, nivelul salariului sau numărul celor care lucrează în companii private comparativ cu cei din instituţii publice sunt câteva elemente determinante pentru dinamica soldului împrumuturilor acordate. „O problemă persistentă pentru piaţa creditului ipotecar din România este reprezentată de concentrarea împrumuturilor“, susţine BNR în cea mai recentă ediţie a raportului asupra stabilităţii financiare.

În ceea ce priveşte accesul populaţiei la piaţa imobiliară rezidenţială, şi indicatorul preţ/venit pune în evidenţă eterogenităţi importante în plan regional, înregistrând valori care variază între peste 11 ani necesari în Cluj sau Constanţa pentru achiziţia unei locuinţe şi 7 ani în Bucureşti.

Expunerea sectorului bancar faţă de piaţa imobiliară rezidenţială se menţine semnificativă, reprezentând circa 70% (septembrie 2023) din totalul creditelor acordate sectorului populaţiei, de circa 173 mld. lei după primele 9 luni din 2023, adică în jur de 120 mld. lei.