Petrom a incheiat primele trei luni ale anului cu un profit net de vis, in crestere cu 211% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Rompetrol, in schimb, a iesit din iarna pe minus, cu o pierdere care, desi nu e mare in valoare absoluta, nedumereste intr-o perioada ca aceasta, in care pretul petrolului creste si profiturile in zona companiilor petroliere raman cel putin constante (din necesitatea pastrarii unui echilibru intre preturile de achizitie si cele de la pompa), daca nu cresc semnificativ. De ce unul pierde si altul castiga? Explicatia este structura celor doi mari operatori.

La Petrom, sectorul de exploatare si productie (de titei dar si, foarte important, de gaze naturale) a sustinut rezultatele companiei; asadar, chiar daca a vandut o cantitate de carburanti doar usor mai mare fata de primele trei luni din 2005, cresterea pretului gazelor naturale, dar si avantajul propriilor resurse de titei (Petrom a importat doar 4% din titeiul care ii intra in cele doua rafinarii) a salvat-o. Asta cu toate ca sectorul in care Rompetrol a fost cel mai grav lovit (rafinarea) nu avut rezultate roz nici la Petrom. De altfel, si Petrom a admis ca a inregistrat pierderi in rafinare si distributie de 83 mil. euro. Oficialii OMV Petrom nu au putut estima pierderile exacte doar pe sectorul de rafinare, dar explicatia sta in faptul ca preturile la pompa nu au putut creste atat de repede incat sa acopere consumul propriu (de 10-12%).

Cu doua luni in urma, compania anunta ca va investi 1 mld. euro in urmatorii cinci ani in retehnologizarea si scaderea costurilor de productie la rafinariile Arpechim si Petrobrazi, care "se situeaza in clasamentul celor mai scumpe rafinarii din Europa", declara atunci Jeffrey Rinker, membru al comitetului executiv al Petrom, responsabil cu activitatea de rafinare si produse petrochimice.

Rompetrol, in schimb, companie orientata spre downstream, adica spre prelucrarea titeiului si vanzarea produselor, a resimtit in plin socul cresterii pretului la titei, pe care il importa in totalitate, precum si tendinta de mentinere a preturilor produselor finite intr-o zona care face inutila orice incercare de a eficientiza rafinariile acum. Si explicatia Rompetrol e legata in special de preturile de achizitie: "Dobanzile mari duc la o crestere a cheltuielilor financiare in acest an fata de anul trecut (...). Trebuie sa aveti in vedere ca importam tot titeiul pe care il procesam in rafinariile noastre", a declarat Philip Stephenson, vicepresedinte al The Rompetrol Group BV (TRG).

In sectorul de rafinare, compania lui Dinu Patriciu a iesit prost din iarna, incheind primul trimestru cu pierderi de 23 mil. dolari si reusind sa-si revina abia in aprilie, cu un profit modest de 1,3 mil. dolari. Apropierea sezonului vacantelor ii face insa pe petrolisti sa fie ceva mai optimisti, inclusiv pentru partea de rafinare. "In aprilie, EBITDA a ajuns la 12 mil. $ (aproape echivalenta cu rezultatul pe tot trimestrul I - n.red.), semn clar ca situatia de pe piata s-a imbunatatit rapid", spune Dinu Patriciu, presedintele TRG.

La Petrom insa, profitul inainte de plata impozitelor si dobanzilor a atins pe primul trimestru 296 mil. euro, putin mai mult decat dublul aceleiasi perioade a anului trecut. O crestere a carei explicatie sta in pretul ridicat al petrolului pe plan extern, in vanzarile de titei pe piata interna (si ceilalti distribuitori de pe piata care nu au rafinarii, Agip si MOL, cumpara de la Petrom carburantii), dar si in vanzarile de carburanti la pompa.

Cele doua companii nu au mai anuntat achizitii sau investitii masive in urmatoarea perioada, ci doar extinderi modeste ale retelelor de benzinarii din tara. Dupa investitia de anul trecut din Franta, Rompetrol a anuntat ca va lua un an de respiro: "Dupa cumpararea firmei franceze de distributie Dyneff e necesara o perioada de cel putin un an pentru integrarea acesteia", a declarat Philip Stephenson. Unul din cele mai importante planuri este atat la nivel de marketing (cele peste 220 de benzinarii din Franta va trebui sa fie rebrandate cu numele Rompetrol si promovate la nivel local), dar si la nivel corporatist, printr-o crestere a rolului centrului de la Bucuresti si integrarea operatiunilor financiare.

Si Petrom are de integrat mai multe benzinarii, sfarsitul lui 2005 si inceputul lui 2006 fiind marcate de doua tranzactii: achizitia operatiunilor downstream ale OMV in Bulgaria, Serbia si Romania si schimbul de benzinarii cu MOL. Daca pentru primele nu exista intentia de schimbare a numelui sau a identitatii vizuale, cele 30 de statii preluate de la MOL vor fi in curand adaptate si transformate in statii Petrom V. In functie de cum va evolua pretul petrolului, rezultatele la sase sau la noua luni ale celor doua companii ar putea arata altfel. Emotiile sunt mai mici insa la Petrom, singura cauza de emotii (nu neaparat negative) putand fi doar rezultatul auditului resurselor, asteptat de la o zi la alta, care va explica mai clar romano-austriecilor cat timp isi vor mai pastra avantajul.