Juncker a anunţat că în mandatul său, în următorii cinci ani, niciun alt stat nu va mai adera la UE, pentru că e nevoie mai întâi "să se facă o pauză pentru consolidarea a ceea ce s-a făcut în cele 28 de state membre", afirmaţie care în Marea Britanie a fost interpretată drept o dezavuare implicită a viitorului referendum de independenţă a Scoţiei. Noul şef al CE a precizat însă că negocierile de aderare vor continua, în special cu statele din fosta Iugoslavie şi cu Albania, ca şi discuţiile vizând parteneriatul cu Ucraina şi Republica Moldova.

Principala lui temă de interes a fost, de departe, consolidarea coeziunii interne a deciziilor în UE, Juncker cerând parlamentarilor "să reziste tentaţiei de a critica Bruxellesul pentru tot ceea nu merge bine" şi pledând pentru o "guvernanţă economică" a zonei euro, în aşa fel încât "să se încheie situaţia ridicolă a reprezentării uneia dintre cele mai puternice monede din lume de către reprezentanţi care, de cele mai multe ori, se contrazic".

În privinţa relaţiilor Comisiei cu Parlamentul şi Consiliul, Juncker a spus: "Să vedem ce putem realiza în practică şi să nu îi plictisim pe cetăţenii noştri cu dezbaterile noastre interinstituţionale. Să rezistăm tentaţiei de a critica Bruxellesul pentru tot ceea nu merge bine. Dacă spuneţi "da" la Bruxelles, nu spuneţi "nu" în altă parte. Trebuie să fim o echipă, conform metodei comunitare de luare a deciziilor". "Nu trebuie să europenizăm orice problemă, oricât de mică din UE, ci să ne concentrăm pe chestiunile mari", a adăugat el.

Pentru stimularea relansării economice a UE, Juncker a promis un plan de investiţii în valoare de 300 mld. euro în energie, infrastructură de comunicaţii şi transporturi şi clustere industriale, menit să crească ponderea industriei la 20% din PIB comunitar. La acest program ar urma să participe Banca Europeană de Investiţii şi sectorul privat, astfel încât să nu fie încălcate regulile stricte privind deficitul bugetar şi datoria publică, căci Juncker a precizat, spre a-i linişti pe parlamentarii de dreapta, că "oricine crede că austeritatea s-a încheiat greşeşte". În acelaşi timp, încercând să facă pe plac parlamentarilor de stânga, Juncker a propus ca în fiecare ţară din UE să fie stabilit un salariu minim.

Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE, a comentat că votul pentru Juncker a fost un vot pentru austeritate şi creştere economică. "Sper să le facem pe ambele: fără disciplină fiscală nu există creştere, dar trebuie să mergem mai departe de disciplina fiscală şi să încurajăm creşterea economică printr-un pachet de măsuri dedicate creşterii", a spus Verhofstadt.

Parlamentul European i-a validat şi pe cei patru noi comisari europeni pentru posturile rămase vacante după cei comisarii anteriori au fost aleşi deputaţi europeni. Jyrki Katainen (Finlanda), pentru afaceri economice şi monetare şi euro, îl înlocuieşte pe Olli Rehn, Ferdinando Nelli Feroci (Italia) pentru industrie şi antreprenoriat, îl înlocuieşte pe Antonio Tajani, Martine Reicherts (Luxemburg), pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, o înlocuieşte pe Viviane Reding, iar Jacek Dominik (Polonia), pentru programare financiară şi buget, îl înlocuieşte pe Janusz Lewandowski. Cei patru vor face parte din Comisia Europeană pentru restul mandatului actual, care expiră la 31 octombrie.