Dacă în plan economic şi social Ponta a luat măsuri atât apreciate, cât şi controversate,scandalurile politice au fost cele care i-au umbrit mandatul de premier. Un bilanţ sumar al măsurilor guvernamentale apreciate ar putea cuprinde reducerea TVA la alimente, pachetul de măsuri de relaxare fiscală, scăderea CAS la angajator, creşterea salariului minim pe economie, creşterea pensiilor, majorarea salariilor în sănătate şi educaţie şi în general creşterea economică din anii în care a fost prim-ministru, mandatul său survenind după criza din anii 2009 - 2012. Însă aceste decizii sunt contrabalansate de ratarea marilor proiecte de infrastructură, de scăderea investiţiilor străine, de creşterea aparatului de stat şi de unele măsuri punctuale nepopulare, precum creşterea accizelor la carburanţi şi impunerea taxei de stâlp. Acestora li se adaugă bilanţul politic plin de scandaluri, precum şi un stil de guvernare bazat pe un grup de apropiaţi, unii chiar fără legătură prea mare cu PSD, fără a ţine cont de reacţiile negative. Mai mult, Ponta a avut numeroase războaie cu unele instituţii de presă, favorizând altele în ceea ce priveşte informaţiile despre activitatea guvernamentală.

Prima audiere la Direcţia Naţională Anticorupţie a premierului Victor Ponta a avut loc în 5 iunie, când acesta a anunţat că este suspect în dosarul lui Dan Şova. Tot atunci, DNA a cerut Camerei Deputaţilor să avizeze urmărirea penală pe numele premierului şi pentru conflict de interese, însă solicitarea a fost respinsă de către deputaţi, în 8 iunie. „Sunt suspect în dosarul lui Şova pentru activitatea de avocat din 2007-2008 şi, de asemenea, sunt în conflict de interese că l-am propus pe Şova ministru. Am venit la DNA ca orice om normal, nu am dat nicio declaraţie, o să ne cheme pentru declaraţii“, spunea atunci premierul.

La scurt timp, DNA transmitea că premierul este urmărit penal în dosarul „Turceni - Rovinari“, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat. În aceeaşi zi, preşedintele Klaus Iohannis a cerut demisia premierului, apreciind că este „o situaţie imposibilă“ pentru România ca premierul în funcţie să fie învinuit de fapte penale.

La câteva zile de la punerea sub urmărire, în 14 iunie, Victor Ponta a plecat în Turcia împreună cu preşedintele turc Recep Erdogan, din Baku (Azerbaidjan), după ceremonia de deschidere a Jocurilor Europene, fără a anunţa. Două zile mai târziu, în 16 iunie, Ponta a scris pe Facebook că a fost operat la genunchiul stâng şi că a ales să facă intervenţia chirurgicală în Turcia. Victor Ponta s-a întors în ţară în 8 iulie, după o absenţă de aproape o lună. În acea perioadă, conducerea PSD a fost preluată interimar de Rovana Plumb, în timp ce Gabriel Oprea a fost numit prim-ministru interimar. În 15 iunie, în ziua în care era operat la clinica din Turcia, Victor Ponta fusese citat să se prezinte în faţa procurorilor DNA pentru a fi audiat. În perioada în care s-a aflat în spital, avocata sa a mers la DNA pentru a prezenta documente justificative. La cinci zile după ce s-a întors în ţară, Ponta a anunţat, printr-o scrisoare adresată liderilor social-democraţi şi postată pe Facebook, decizia de „a nu mai ocupa nicio funcţie de conducere“ în PSD, până la momentul în care îşi va demonstra nevinovăţia faţă de acuzaţiile care îi sunt aduse în justiţie.

A urmat o înfăţişare în 13 iulie, când a fost şi inculpat în dosarul în care este cercetat. Procurorii au anunţat atunci şi punerea sub sechestru a unor bunuri ale lui Ponta. După mai bine de o lună, în 19 august, premierul a mers din nou la DNA, declarând la ieşire că a primit o copie a expertizei financiar-contabile dispuse în dosarul în care este urmărit penal. Premierul a fost citat la DNA şi în 3 septembrie, când a precizat că le-a solicitat anchetatorilor să disjungă din „dosarul mare“, „Turceni - Rovinari“, acuzaţiile care îl privesc, pentru a fi dată cât mai repede o soluţie.

Numele fostului premier mai apare menţionat în interceptările procurorilor din dosarul fostului şef al Consiliului Judeţean Mehedinţi Adrian Duicu, fără însă ca primul-ministru să aibă vreo calitate procesuală. Ponta a negat orice legătură cu acest dosar. La finalul lunii iulie 2014, premierul spunea că nu are „habar“ dacă a fost la masă cu Adrian Duicu, aşa cum a arătat acesta în discuţiile telefonice, interceptate de anchetatori.

De asemenea, după alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, în urma scandalului privind votul din diaspora, lideri politici au cerut deschiderea unui dosar, în care să se stabilească vinovaţii pentru blocarea votului din străinătate. Dosarul, deschis iniţial de Parchetul instanţei supreme, a ajuns, în decembrie 2014, la DNA, care cercetează fapte de abuz în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale. Ponta afirma că, dacă Direcţia Naţională Anticorupţie va cere urmărirea sa penală în dosarul privind votul din diaspora, va demisiona cu siguranţă din postul de prim-ministru, deoarece guvernul nu poate fi condus de către o persoană urmărită penal, dar a arătat că trebuie să se renunţe la „ideea din 2004“ că o persoană care a pierdut alegerile trebuie să intre în închisoare.

Victor Ponta a fost învestit în funcţia de prim-ministru al României în 8 mai 2012, în urma căderii guvernului Ungureanu, prin moţiunea de cenzură a Uniunii Social-Liberale. El a fost preşedinte al PSD timp de mai bine de cinci ani, până în luna iulie, când, la scurt timp de la punerea sa sub acuzare, a anunţat că se retrage de la conducerea partidului.

Ponta a intrat în PSD pe vremea lui Adrian Năstase, iar anterior a fost, pe rând, procuror, secretar de stat, ministru delegat pentru controlul implementării programelor cu finanţare internaţională şi urmărirea aplicării acquisului comunitar şi ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul.