Cazul din Caracal, în care se investighează uciderea a două tinere, a scos la iveală grave disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte modul în care angajaţii Ministerului de Interne au tratat apelurile date de Alexandra, una dintre fetele ucise, la serviciul de urgenţă 112, dar şi un întreg şir de erori care au arătat lipsa de competenţă a poliţiei şi a serviciilor secrete.

 

Cu toate acestea, Ministerul de Interne şi cele patru servicii secrete, SRI, SIE, STS, SPP, care constituie principalii ordonatori de credite la capitolul siguranţă şi ordine publică, primesc aproape 6% din buget, adică dublu faţă de proporţia care se alocă pentru siguranţă şi ordine publică în UE.

 

Cum s-a ajuns într-o astfel de situaţie?

 

„Nu este atât de important procentul alocat de stat pentru aceste instituţii, ci modul în care sunt cheltuiţi aceşti bani. Cine se ocupă de educaţia şi de trainingul acestor angajaţi, nu cumva aceleşi persoane din instituţiile de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne? Să nu uităm de scandalul recent de la Academia de Poliţie (privind plagiatele din tezele de doctorat ale unor lideri ai instituţiei –

 

n. red.). Este important cum cheltuim aceşti bani, de la banii alocaţi pentru personalul didactic până la ultimul poliţist dintr-un post aflat în comuna X. Atâta timp cât prin aceste instituţii plătim nişte datorii politice, acestea sunt rezultatele“, spune Sorin Roibu, managing partner al firmei de executive search Arthur Hunt, care a lucrat timp de zece ani ca ofiţer în Ministerul Apărării. Statul român alocă anual 2% din PIB – adică aproximativ 4 miliarde de euro – pentru cheltuielile cu siguranţa şi ordinea publică, arată datele Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Raportate la bugetul de cheltuieli al statului (care reprezintă 35% din PIB) costurile cu „paznicii“ şi cu poliţiştii români înseamnă 5,7% din cheltuielile totale din bugetul de stat.