În România, costul inacţiunii împotriva cancerului este estimat să aibă un impact anual negativ de aproximativ 3% din PIB, o proporţie comparabilă cu bugetul alocat educaţiei. Aceste pierderi se resimt la nivelul familiilor şi comunităţilor, aducând daune imense şi deseori ireversibile. Un exemplu elocvent este cancerul de sân triplu negativ, care afectează în special femeile tinere, până la vârsta de 50 de ani, şi care generează anual în România peste 46.000 de ani potenţiali de viaţă pierduţi din cauza acestei afecţiuni. Cum pot fi reduse aceste cifre povesteşte Marcelo Pascual Morales, care conduce operaţiunile pe piaţa locală ale companiei americane de medicamente Merck Sharp & Dohme.

Costul inacţiunii împotriva cancerului în România are un impact anual negativ estimat la circa 3% din PIB, o pondere comparabilă celei aduse de bugetul alocat educaţiei. La nivel de familie şi comunitate pierderile sunt imense şi adesea ireversibile. De exemplu, cancerul de sân triplu negativ, care afectează cel mai frecvent femeile tinere, până în 50 de ani, generează anual în România peste 46.000  de ani potenţiali de viaţă pierduţi doar din cauza acestei maladii”, a spus Marcelo Pascual Morales.

El conduce operaţiunile pe piaţa locală a companiei americane de medicamente Merck Sharp & Dohme, care a intrat pe piaţa locală în urmă cu trei decenii. MSD are un portofoliu de medicamente în sfera bolilor grave, precum cancer, diabet, hepatita C, HIV, dar şi vaccinuri pentru copii sau adulţi. Cel mai cunoscut vaccin al americanilor este cel anti-HPV, care oferă protecţie în cazul cancerului de col uterin, pe locul trei în topul celor mai răspândie tipuri de boli oncologice în rândul româncelor. Din decembrie 2023, vaccinul este compensat cu 50% pentru pacienţii români asiguraţi, cu vârsta cuprinsă între 19 şi 45 de ani. Până la 19 ani, schema de vaccinare este gratuită, decontată de stat. Atât femeile, cât şi bărbaţii pot face vaccinul ca metodă de prevenţie pentru mai multe tipuri de cancer.

Reprezentantul MSD România menţionează că în ultimii ani se vede o evoluţie pozitivă a pieţei farmaceutice din România, susţinută de strategii naţionale de sănătate, pentru dezvoltarea resurselor umane, pentru vaccinare, pentru combaterea cancerului. Totuşi, fără a stabili nişte priorităţi clare şi fără a finanţa aceste proiecte, riscul este ca obiectivele autorităţilor să nu fie atinse, spune el.

Chiar oncologia, una dintre afecţiunile cu o creştere semnificativă ca incidenţă în ultimii ani, este afectată de lipsa finanţării, mai crede oficialul MSD. „Este imperativ ca nevoile pacienţilor şi ale sistemului medical să se reflecte de la alocările bugetare, subfinanţarea conducând implicit la o evoluţie nefavorabilă a indicatorilor de sănătate ce măsoară succesul viziunilor strategice asumate de către autorităţi. Strategiile nu trebuie să rămână doar documente de sertar, ci să se constituie în instrumente efectiv avute în vedere de către decidenţi”, a mai spus  Marcelo Pascual Morales.

Bornă negativă atinsă

Numărul cazurilor diagnosticate de cancer în România a trecut de 100.000 în 2022, potrivit estimărilor realizate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), în colaborare cu Comisia Europeană. Numărul diagnosticelor a crescut faţă de 2020, când erau estimate 95.000 de cazuri depistate. Nu există registre cu pacienţi la nivel naţional pentru a vedea impactul acestei boli în rândul populaţiei, lucru care îngreunează soluţii centrate pe nevoile pacienţilor. În puţine unităţi medicale există o comisie formată din mai mulţi medici, cu specialităţi diferite, care să analizeze cazurile bolnavilor la nivel integrat. La nivelul marilor spitale există secţii de oncologie, însă numărul de paturi este limitat, iar spitalele sunt vechi. În plus, nu există un traseu al pacienţilor cu boli oncologice.

Singurul beneficiu pentru pacienţii români îl reprezintă decontarea medicamentelor şi a intervenţiilor, în baza programului naţional de oncologie. Totuşi, sunt perioade când şi aici există sincope, lipsesc medicamentele. Analiza sistemului de sănătate din România realizată de instituţiile europene a acoperit şi incidenţa şi cele mai frecvente tipuri de cancer la bărbaţi şi la femei. Astfel, în rândul bărbaţilor, top trei tipuri de cancer diagnosticate sunt cel de prostată, de plămâni şi colorectal, iar la femei cel mai des depistate sunt cancerele de sân, colorectal şi de col uterin.

În ultimul deceniu, România nu a făcut niciun progres în ceea ce priveşte mortalitatea prin cancer, deşi evoluţiile tehnologice şi ştiinţifice din medicină au existat, de la aparatură performantă la medicamente noi.

Piaţa locală, în creştere

Oficialul de la MSD România spune că pe piaţa locală compania a înregistrat o „performanţă robustă”, creşterea bazându-se pe portofoliul de oncologie, HIV şi vaccinuri. România aduce cele mai mari vânzări din clusterul Europei de Sud-Est al MSD, dintr-un grup de ţări care mai cuprinde Bulgaria, Serbia, ţările din Balcanii de Vest, Croaţia, Slovenia şi Republica Moldova. Astfel, potenţialul ţării este unul important, iar accesul la medicamente şi vaccinuri a crescut, crede Marcelo Pascual Morales, directorul general al MSD România. „România face parte din clusterul Europei de Sud-Est al MSD, alături de Bulgaria, Serbia şi restul ţărilor din Balcanii de Vest, precum şi Croaţia, Slovenia şi Republica Moldova. MSD România se află în top 10 companii farmaceutice la nivel naţional. La nivel de cluster MSD, vânzările din România au avut cea mai mare pondere. Pentru MSD, piaţa din România este una foarte importantă prin prisma dimensiunii sale, a infrastructurii de sănătate şi a ritmului de adopţie a inovaţiei în beneficiul pacienţilor”, a spus Marcelo Pascual Morales. „MSD oferă în România un portofoliu extins de medicamente inovatoare şi biologice, în arii terapeutice importante precum oncologie, boli infecţioase (antibiotice, medicamente antivirale împotriva HIV, citomegalovirusului) şi diabet. În plus, avem un portofoliu divers de vaccinuri pentru copii şi adulţi, ca de exemplu vaccinul împotriva infecţiei cu HPV (principala cauză a cancerului de col uterin), vaccinul împotriva varicelei, vaccinul pentru prevenirea gastroenteritelor produse de infecţia cu rotavirus sau vaccinul împotriva infecţiei pneumococice”, a mai spus Marcelo Pascual Morales. În plus, încă opt noi medicamente pentru cancer aşteaptă unda verde pentru intrarea pe piaţa locală, în arii precum cancerul renal, esofagian, colorectal, de col uterin, endometrial, de piele. „O parte dintre acestea vizează tratarea unor cancere în stadii precoce constituind o schimbare de paradigmă ce îşi propune să reducă substanţial povara bolii, cu beneficii majore pentru pacient, sistem de sănătate şi societate”, a adăugat reprezentantul MSD. MSD este compania care pune pe piaţă vaccinul anti-HPV, care previne cancerul de col uterin, a doua cauză de mortalitate în rândul femeilor, după cel de sân. În plus, compania are 42 de studii clinice derulate în prezent în România, de care beneficiază pacienţii care au acces la terapii noi. „Sunt optimist cu privire la dezvoltare pieţei locale având în vedere tendinţele şi dinamica actuală. Sunt convins că prin dialog constant cu toţi actorii din sănătate se vor identifica cele mai bune soluţii pentru provocările curente. Timpul scurs între aprobarea de către EMA şi disponibilitatea efectivă pentru pacienţi a unui medicament inovativ (includere în lista de compensare) este în medie de 918 zile, situându-se pe ultimul loc din Europa, în timp ce durata medie de acces la medicamentele oncologice este de 991 de zile”, a mai precizat Marcelo Pascual Morales.   

„Sunt optimist cu privire la dezvoltare pieţei locale având în vedere tendinţele şi dinamica actuală. Sunt convins că prin dialog constant cu toţi actorii din sănătate se vor identifica cele mai bune soluţii pentru provocările curente. Timpul scurs între aprobarea de către EMA şi disponibilitatea efectivă pentru pacienţi a unui medicament inovativ (includere în lista de compensare) este în medie de 918 zile, situându-se pe ultimul loc din Europa.“

Marcelo Pascual Morales