Înainte de pandemie, principalul interes al Andei Trifan, o cercetătoare româncă stabilită în Statele Unite, consta în proteinele care provoacă 30% din tipurile de cancer. În ultimul an, însă, s-a axat pe studierea virusului SARS-CoV-2, contribuţiile ei fiind onorate cu echivalentul Premiului Nobel în domeniul supercomputerelor.

Anda Trifan a fost pasionată dintotdeauna de ştiinţă, despre care – spune ea – afectează toate aspectele vieţilor noastre, fapt ce a determinat-o să studieze şi să absolve Universitatea DePaul din Chicago, cu o specializare în biochimie. I-a plăcut mereu să facă experimente în laborator, dar a dorit mai degrabă să vadă evenimentele biofizice la nivel atomic, aspect extrem de greu de abordat cu ajutorul experimentelor, aşa că s-a orientat rapid către teorie şi informatică. Prin biofizica computaţională se pot simula sisteme care există în realitate, cum ar fi interacţiunea dintre proteine şi ceea ce se află în jurul lor, membrana celulară şi alte proteine, spre exemplu. Studiind proteina la nivel atomic, se pot găsi zone specifice asupra cărora pot acţiona în mod direct medicamentele.

„Simulările biofizice sunt ca un microscop computaţional prin care poţi să observi fenomene biologice la nivel atomic. Aceste simulări produc foarte multe date, care nu se pot interpreta fără sisteme avansate de analiză. Machine learning şi inteligenţa artificială ne ajută să analizăm baze de date enorme, pentru a extrage informaţii relevante. De exemplu, folosind machine learning/inteligenţa artificială, putem scana miliarde de componente şi putem testa capacitatea lor de a se lega de sau de a inhiba o proteină”, spune Anda Trifan.

Cele mai importante provocări din cariera unui biofizician sunt date de complexitatea sistemelor cu care lucrează, având în vedere că replicarea fizicii naturii nu este o sarcină uşoară, întrucât se ia în calcul un număr extrem de mare de factori. Însă, pe măsură ce avansează, instrumentele şi capacităţile industriei permit o reproducere tot mai fidelă a sistemelor. În prezent, Anda Trifan lucrează cu Argonne National Laboratory din Illinois, o parte a National Virtual Biotechnology Laboratory, un consorţiu de laboratoare ce încearcă să combată COVID-19. Din poziţia sa de cercetător, Anda Trifan foloseşte metode computaţionale pentru a studia fenomene biofizice complexe. Anul trecut, a trebuit să înţeleagă cum interacţionează proteina virală spike SARS-CoV-2 cu receptorul uman şi a descoperit o serie de molecule mici care pot inhiba diferitele proteine implicate în replicarea virală.

„Pandemia a generat un avans tehnologic rapid în ştiinţă. Iar acest fapt a fost posibil datorită colaborărilor la nivel global dintre cercetători cu diferite specializări. Specialiştii în ştiinţa experimentală au reuşit să obţină structuri de proteine care sunt esenţiale funcţionării şi supravieţuirii SARS-CoV-2, iar cercetătorii în ştiinţă computaţională, ca mine, pot folosi acele structuri de proteine pentru a găsi substanţe care să atace virusul. Scopul este să găsim tratamentele care pot ajuta la oprirea pandemiei, pentru a ne permite să revenim la o viaţă normală”, a declarat Anda Trifan pentru BM.

Înainte de coronavirus, principala sa ţintă consta în proteinele care provoacă aproximativ 30% din tipurile de cancer. Totuşi, imediat cum a luat naştere criza sanitară, tot mai mulţi oameni de ştiinţă şi-au schimbat zona de interes, încercând să îşi aducă fiecare contribuţia şi să ajute la găsirea unei soluţii. În cea mai mare parte, munca Andei Trifan constă acum în metodologii de tip machine learning / inteligenţă artificială, care i-au schimbat complet traiectoria pentru cercetarea de doctorat. De asemenea, situaţia provocată de SARS-CoV-2 i-a oferit ocazia de a lucra în regim remote, creându-şi o mai mare flexibilitate în grupurile cu care lucrează, oportunitate ce i-a permis să dezvolte simultan mai multe proiecte.

Mai mult, studiile despre COVID-19 în care s-a implicat au obţinut recent premiul Gordon Bell şi Secretary of Energy Achievement Award, distincţii acordate o singură dată în viaţă unor cercetători de calibru. „Premiul Gordon Bell este considerat un echivalent al Premiului Nobel în domeniul supercomputerelor. Aceste premii sunt acordate eforturilor concentrate ale unor echipe, iar eu am fost norocoasă să pot lucra cu unii dintre cei mai buni cercetători din lume. A fost o onoare pentru mine să fac parte din aceste echipe.”

Ultimul an a venit cu evoluţii considerabile în informatică, spune Anda, fapt ce a facilitat utilizarea ML/AI în diverse zone ale ştiinţei, cum ar fi studierea schimbărilor climatice şi, bineînţeles, descoperirea şi optimizarea medicamentelor, scopul fiind realizarea cât mai rapidă a obiectivelor, într-un mod eficient şi precis.

Cariera Andei Trifan a început când şi-a obţinut licenţa în biochimie la Universitatea DePaul. După aceea, a lucrat pentru gigantul Dow Chemical, a doua cea mai mare companie din industria chimică la nivel mondial, în cadrul departamentului care se ocupă cu studiul substanţelor chimice ce pătrund în alimente din ambalajele alimentare. Un moment esenţial în cariera ei a fost momentul în care a obţinut bursa Departamentului pentru Energie din cadrul guvernului Statelor Unite, care acordă burse doar pentru 2% din totalul candidaţilor.

Ia în calcul întoarcerea acasă? „România are un loc special în inima mea, în special Braşovul, care va fi întotdeauna casa mea, pe care niciun alt loc din lume nu o va putea înlocui. O să vizitez România, poate chiar mă voi retrage acolo când voi fi la pensie, dar, deocamdată, viaţa mea este în Statele Unite ale Americii”.