Alegeri prezidenţiale 2019: În ciuda avântului de dimineaţă, la final prea puţini români au fost la vot în ţară, numai 8,683 milioane, faţă de 18,2 milioane, câţi au drept de vot, adică sub 50%. În turul întâi al alegerilor prezidenţiale din 2009 şi din 2014 au fost mai mulţi români la vot, 51%, respectiv 52%.

Pentru câtă dorinţă de schimbare există pe Facebook, în declaraţii, la bere sau la un suc, prea puţină lume a fost la vot.

BEC, primele rezultate oficiale: Iohannis 36,91%, Dăncilă 23,45%

Cei care au venit au votat clasic, ca să nu se schimbe nimic, pentru că o duc bine şi aşa.

Klaus Iohannis, preşedintele în funcţie, care a luat sau va lua 40% din voturi şi fără să spună nimic - decât că mai este puţin şi PSD-ul va fi istorie, a intrat în turul doi doar prin simpla existenţă şi prezenţă pe buletinul de vot.

Viorica Dăncilă, tocmai aruncată de la Palatul Victoria împreună cu PSD, poate fi considerată o învingătoare în aceste alegeri dacă intră în turul doi. Şi a depăşit cu mult condiţia şi părerea generală despre ea.

Cu o societate care vrea să se dezvolte, iar această dezvoltare să fie susţinută de multinaţionale şi companiile mari româneşti, nu de la ţară şi de la oamenii săraci fără dinţi în gură, prea puţini corporatişti au ieşit la vot, să pună ştampila pe Dan Barna, candidatul USR. Comment-urile şi like-urile de pe Facebook nu ţin loc de voturi. 

Barna s-a înecat ca Geoană în piscina lui Vântu. În loc să se lupte cu PSD, inamicul corporatiştilor, Barna s-a luptat cu Iohannis, care nu stârneşte nicio emoţie – nici negativă, nici pozitivă.

Cuprins de euforia rezultatului de la alegerile europarlamentare, Barna a crezut că doar simpla prezenţă în fruntea USR îi va aduce voturi gratis. 

De asemenea, când s-a izbit de primele atacuri - în propriul partid şi în exterior cu dosarul fondurilor europene, din care a luat bani buni - el nu a ştiut cum să contraatace, pierzându-se şi a pierdut din suflu, înainte să ajungă la finiş. Voturile de pe Facebook nu contează la numărătoare.

Iohannis a luptat cu PSD, poziţionându-se în fruntea celor care vor ca cel mai important partid al României să fie aruncat în istorie, şi a luat voturi fără niciun fel de probleme. Mai mult decât atât, a reuşit să-şi instaleze propriul guvern.

Poate nu multă lume îşi aduce aminte, dar acum 10 ani, la alegerile prezindenţiale Mircea Geoană era candidatul PSD şi făcea echipă cu Iohannis ca prim-ministru din partea PNL, în luptă cu Traian Băsescu şi PDL. Ironia istoriei.

Teodor Paleologu, aruncat de Traian Băsescu şi PMP într-o luptă în care sigur pierdea, a luat din voturile lui Barna, exact cum Mugur Isărescu a luat din voturile lui Teodor Stolojan la alegerile prezidenţiale din anul 2000, ca în turul doi să intre Ion Iliescu cu Vadim, şi nu Ion Iliescu cu Stolojan.

Diaspora, cu 700.000 de voturi, este singura care ar vrea ceva să se întâmple în România, dar nu are cu cine, şi de la distanţă nu se poate.

Nu ştim ce poate face Iohannis mai mult în al doilea mandat decât a făcut în primul, pentru că este puţin probabil să fie altcumva decât este el, un om rece, distant, un privitor de sus al lucrurilor, care îi lasă pe ceilalţi să latre ca nişte pechinezi lângă el.

Cel mai tare lucru pe care l-a făcut Iohannis a fost recrutarea în echipa PNL a lui Rareş Bogdan, cunoscutul prezentator de la Realitatea, acesta devenind liderul neoficial al partidului.

În turul întâi al alegerilor prezidenţiale 2019 a trecut pe neobservate, având în vedere că dezbaterile electorale au lipsit.

Pentru Iohannis, care a votat pentru o Românie normală, nu are niciun sens să participe la vreo dezbatere electorală în turul al doilea, având în vedere că va fi votat de la sine, deci îşi poate lua fără probleme un concediu fără plată, şi să revină luni, pe 25 noiembrie, la Cotroceni.