Se încheie o epocă pentru România. În toate alegerile pentru preşedinţie candidatul PSD a ieşit în primul tur pe primul loc, începând cu 20 mai 1990. Aseară, 10 noiembrie 2019, 29 de ani mai târziu, nu numai că propunerea PSD nu a ieşit pe locul întâi, în primul tur, dar era şi foarte probabil să piardă intrarea în turul al doilea.

Prezenţa la alegerile prezidenţiale se îndrepta aseară spre 54%, din care 51% voturi înregistrate în România şi 3% în străinătate.

Până la ora 19.00 prezenţa era de 45% pentru alegătorii din România, cu două puncte procentuale peste prezenţa de la europarlamentarele din mai, la aceeaşi oră.

Conform sondajelor parţiale, candidatul PSD Viorica Dăncilă şi candidatul USR Dan Barna erau umăr la umăr - Dăncilă cu un avantaj uşor, dar fără să fi fost luate în seamă voturile din străinătate.

Klaus Iohannis, susţinut de PNL, era pe primul loc.

Rezultatele parţiale vor fi aflate astăzi. Dacă Viorica Dăncilă, candidatul PSD, nu intră în turul doi va fi un rezultat dezastruos pentru PSD.

În pofida aprecierilor că prezenţa la vot a fost mare, cele 51 de procente estimate ale votanţilor din ţară, în primul tur, înseamnă, de fapt, cea mai mică prezenţă la alegerile prezidenţiale din 1990 încoace. În 2014 prezenţa, în primul tur, a fost de 53%, în 2009 de 54%, în 2004 de 58% şi de peste 60% în celelalte rânduri de alegeri.

Diaspora - beneficiind de o organizare prietenoasă - a ieşit la vot: 700.000 de oameni au votat în primul tur, de cinci ori mai mult decât la prezidenţialele din 2014.

Judeţele cu cea mai ridicată rată a voturilor erau aseară, la ora 19.00: Ilfov, cu 61%, cu 59% Cluj şi cu 56% Braşov. Judeţele cu cel mai mic număr de votanţi erau, la aceeaşi oră, Vaslui şi Covasna cu 35% şi Satu-Mare cu 36%. În general, judeţele din Transilvania cum este Sibiu (51% prezenţă), Bihor (46% prezenţă), Alba (49% prezenţă) sau Timiş (49% prezenţă) au fost mult mai implicate la votul de ieri, în vreme ce în Moldova este un sentiment de demobilizare: Suceava avea o prezenţă, la ora 19.00, 41%, Iaşiul de 41%, Botoşaniul 41%, Galaţiul 42%. ZF

Ca şi la alegerile europarlamentare se remarcă faptul că judeţele puternice, cu o cifră de afaceri solidă, care au atras şi investotori în ultimii 30 de ani au fost implicate.

De cealată parte, în judeţele sărace ale Moldovei, electoratul ori a plecat în străinătate, ori nu a venit la vot.

Rezultatul dezastruos al PSD vine în urma unei perioade neîntrerupte de creştere economică, din 2012 până în prezent, în care acest partid a fost la putere (cu excepţia formală a unui singur an, 2016). În pofida creşterii salariilor, a creşterii salariului minim , a creşterii salariilor bugetarilor, a creşterii salariului din sistemul medical, votul de ieri a fost puternic antiPSD.

Este un semn că aşteptatea oamenilor, de la conducătorii ţării, este nu atât a primi ceva în mod direct, cât de a organiza într-un mod integru societatea şi economia şi de a cheltui în mod eficient resursele bugetare.