Presiunea de a fi sustenabile devine tot mai mare pe umerii companiilor care, dacă nu au făcut-o până acum, va trebui să se conformeze normelor în acest sens.

„Aş preconiza un focus din ce în ce mai mare asupra măsurilor ce trebuie implementate şi o presiune mai ridicată atât în rândul agenţilor economici, cât şi în rândul populaţiei privind un management eficient al deşeurilor, dar şi orientarea către soluţii de business sustenabile, având în vedere că şi în PNRR sunt alocate fonduri pentru investiţii verzi sau valorificarea deşeurilor”, spune Daniela Dobre, directorul executiv al Green Environment Support, companie care oferă consultanţă de mediu pentru agenţii economici.

Prevederile legislative sunt însă cele mai mari obstacole peste care trebuie să treacă businessurile active în domeniul sustenabilităţii.

„Deşi contextul economic actual este unul incert la nivel global, cred că România are toate şansele să aibă un an bun în zona economiei verzi. Cred că cea mai mare provocare va fi în zona legislativă, dat fiind faptul că este nevoie să corectăm cu rapiditate lucrurile care încă nu funcţionează”, spune Marius Costache, CEO al GreenWeee, companie care se ocupă cu reciclarea electrocasnicelor.

În ceea ce priveşte Bucureştiului, aici nevoile sunt acute când vine vorba de economie verde, poluarea fiind una dintre problemele principale.

„Sper la zone cu emisii reduse în tot Bucureştiul şi la eliminarea treptată a autovehiculelor poluante, transport în comun electric şi eficient şi stabilizarea problemelor de salubrizare de la nivelul întregului oraş”, spune Oana Neneciu, directorul executiv al ONG-ului de mediu Ecopolis.

În 2023 ar trebui făcute noi demersuri şi pentru monitorizarea zgomotului şi gestionarea lui pe baza unor politici publice.

Cu siguranţă însă, cea mai mare aşteptare a anului 2023 din economia verde este implementarea Sistemului Garanţie-Returnare (SGR), începând cu 30 noiembrie. Aceasta este, spun specialiştii, „un punct de cotitură” pentru reciclarea din România.

„Pe lângă costurile suplimentare pentru conţinutul de zahăr, producătorii de băuturi răcoritoare vor suporta şi costurile finanţării investiţiilor în SGR. Împreună cu ei, şi ceilalţi ambalatori în plastic vor absorbi un cost suplimentar de peste 200 de milioane de euro, aferent taxei pe plasticul nereciclat pe care România o achită către UE”, spune Raul Pop, manager de programe în cadrul ONG-ului Ecoteca.

PREVIZIUNI:

► De la 1 ianuarie 2023, se modifică ţintele de reciclare pentru anumite tipuri de materiale, iar ţinta globală va creşte cu 5%, ceea ce va presupune atât taxe mai mari pentru agenţii economici, cât şi o presiune mai mare pentru creşterea gradului de colectare şi valorificare a deşeurilor de ambalaje.

► În primăvară ar trebui să fie gata planul integrat de gestionare a calităţii aerului în Bucureşti, ceea ce înseamnă măsuri clare de reducere a poluării în oraşe, precum şi politici publice adecvate.

► Pe 30 noiembrie 2023 devine funcţional Sistemul Garanţie-Returnare (SGR) pentru ambalajele de băuturi nereutilizabile, obiectivul fiind de creştere a gradului de reciclare şi de educare a populaţiei privind colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile.

► Din bugetul acordat prin PNRR, ar urma să se înfiinţeze centre de colectare municipale care ar trebui să rezolve problema colectării selective de la populaţie, primăriile fiind principalii beneficiari ai acestor fonduri, precum şi noi fabrici de reciclare.

► Comisia Europeană va intensifica solicitările pentru date de mediu corecte şi pentru intervenţia mai promptă a autorităţilor în vederea rezolvării neconformităţilor.

Surse: Green Environment Support, GreenWeee, Ecopolis, Ecoteca