♦ Comisia Europeană a virat joi, 2 decembrie, 1,8 miliarde de euro în conturile României, prima tranşă de granturi din PNRR, un plan de 29,2 mld. de lei, din care jumătate sunt împrumuturi ♦ România trebuie să vină cu legi şi proiecte pentru cheltuirea banilor.

Prima tranşă din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), de 1,8 mld. de euro, a fost virată joi în conturile României. Banii însă nu pot fi cheltuiţi încă, pentru că nu există un cadru legislativ, reiese din declaraţia ministrului de finanţe Adrian Câciu.

„Reprezintă o urgenţă construcţia unui cadru legal pentru a putea cheltui aceşti bani. Voi lucra împreună cu colegii de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene la elaborarea unei ordonanţe de urgenţă pentru a stabili circuitele financiare necesare utilizării acestor fonduri. Trebuie să punem rapid aceşti bani la treabă în folosul comunităţilor din întreaga ţară“, a scris, joi, ministrul Adrian Câciu pe Facebook.

Contactaţi de ZF, atât ministrul finanţelor Adrian Câciu, cât şi ministrul investiţiilor şi proiectelor europene Dan Vîlceanu nu au răspuns solicitărilor privind detaliile legate de traseul acestor bani, care sunt cele mai avansate proiecte etc.

României i-a fost aprobat de către Comisia Europeană o finanţare de 29,2 mld. de euro prin mecanismul european Next Generation EU, care are un buget total de 800 de mld. de euro. Din cele 29,2 mld. de euro, 14,2 mld. de euro sunt granturi, fonduri nerambursabile, iar restul sunt împrumuturi, la dobânzi mai mici decât cele din piaţă.

„Această primă tranşă, care va fi urmată până la finalul anului şi de tranşa de prefinanţare de 1,9 miliarde euro din împrumuturile alocate prin program, ne obligă să depunem toate eforturile pentru îndeplinirea următoarelor ţinte, care nu sunt nici puţine şi nici uşoare. Fac deci un apel la toţi colegii din ministere şi instituţiile publice implicate să considere aceste ţinte ca primă prioritate în activitatea lor“, a declarat ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Dan Vîlceanu, potrivit unei comunicări a instituţiei.

Detalii privind modul în care se vor folosi aceşti bani nu se găsesc însă în nicio comunicare a instituţiilor interne, iar miniştrii care vor coordona fluxul de bani nu au răspuns solicitărilor ZF până la închiderea ediţiei print.

Banii din PNRR se acordă în tranşe bianuale, în funcţie de îndeplinirea obiectivelor - jaloane şi ţinte, mai transmit reprezentanţii MIPE. În total, sunt 507 de jaloane şi ţinte care trebuie realizate până la 31 august 2026. Dintre acestea, potrivit aceeaşi surse, cinci obiective sunt atinse, iar până la finalul primului trimestru din 2022 vor fi atinse 45. Printre cele cinci obiective atinse se numără legea reorganizării companiei de drumuri CNAIR, legea privind securitatea reţelelor 5G sau creşterea numărului caselor de marcat cu jurnal electronic conectate la sistemul IT.

Banii din PNRR sunt condiţionaţi de aceste obiective.

Pe lângă atingerea obiectivelor, guvernul trebuie să aibă capacitatea de a elabora proiecte prin care să se absoarbă banii din PNRR şi în acelaşi timp să utilizeze banii europeni rămaşi din exerciţiul financiar multianul 2014-2020, dar şi să demareze absorbţia de fonduri din exerciţiul financiar multianual 2021-2027. Fără fondurile europene din exerciţiul financiar trecut (unde rata de absorbţie este puţin peste 50% pe programele operaţionale), România ar trebui să absoarbă circa 80 de miliarde de euro în următorii 7-10 ani.

„Voi demara, în scurt timp, o serie de informări ale administraţiilor locale astfel încât primarii să înceapă să acceseze fonduri atât din PNRR, cât şi din alte programe, astfel încât gradul de absorbţie să fie cât mai mare“, scrie ministrul investiţiilor şi proiectelor europene şi fost ministru de finanţe Dan Vîlceanu pe pagina sa de Facebook.

Comisia Europeană a aprobat PNRR la finalul luni septembrie 2021, anunţul fiind făcut de Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, când a vizitat România. Ea a scris de asemenea pe o reţea de socializare joi, când a fost anunţată acordarea primei tranşe de bani către România, că „implementarea“ este cuvântul-cheie.

Împreună vom asigura tranziţia verde şi tranziţia digitală (în România - n. red.), vom moderniza sistemul de sănătate şi vom consolida administraţia publică. Acum, cuvântul-cheie este: implementare. Suntem alături de voi“, a transmis şefa executivului european.